Toxiinfectiile alimentare - informatii complete
- Boli digestive -
Toxiinfectiile alimentare sunt afectiuni care apar ca izbucniri epidemice, sau sub forma de cazuri izolate si se datoresc ingerarii de alimente contaminate, de microbi sau de toxinele acestora.
Agentul etiologic. Coci patogeni enterotoxici (streptococi, stafilococi); enterobacteriacee (Salmonella, Escherichia, Shigella), sau bacterii formatoare de spori din care unele sunt aerobe, iar altele anaerobe.
Raspandire geografica - frecventa. Universala - cazuri in general rare.
Sursa de infectie. Omul bolnav sau purtatorul ce poate elimina germenii prin materii fecale, urina, secretii nazofaringiene sau chiar prin leziuni cutanate. Animalele bolnave sau purtatoare de germeni (vite cornute, rozatoare, pasarile, porcii, caii, cainii, pisicile) care elimina germenii prin materii fecale, urina, lapte. Produse alimentare; carne provenita de la animalele bolnave sau oua, in special cele de rata.
Modul de transmitere se realizeaza prin consumarea alimentelor provenite de la animale bolnave, sau prin alimente contaminate in cursul manipularii si pregatirii lor, de catre bolnavi sau purtatori de germeni sau contaminate de rozatoare, animale sau vectori. In general transmiterea se face prin alimente ce nu necesita o prelucrare termica totala sau prin alimente contaminate dupa prelucrarea termica.
Calea de patrundere este digestiva.
Durata perioadei de incubatie. De la cateva ore pana la 48 de ore, in functie de agentul etiologic si gradul de contaminare a alimentului.
Simptomatologie. Din punct de vedere clinic boala se poate prezenta sub forme usoare (tulburari digestive neinsemnate), forme medii (de genul unei gastroenterocolite acute) sau forme grave cu o evolutie severa uneori, care duc la moarte, daca nu se intervine rapid. In general, boala incepe brusc, zgomotos, cu greturi, varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, ameteli si o febra ce poate ajunge repede la 39-40 grade. Cu toata starea generala grava, in lipsa complicatiilor, vindecarea poate surveni dupa 3-4 zile in formele usoare sau medii si dupa 2-3 saptamani sau mai mult in formele severe.
Durata perioadei de contagiozitate. Nu exista contagiozitate interumana.
Imunitate - receptivitate. Toxiinfectiile alimentare nu lasa imunitate. Receptivitatea este generala.
Produse patologice ce se recolteaza in vederea diagnosticului etiologic: materii fecale, urina, varsaturi, sange, probe din alimentul incriminat.
Diagnosticul bolii si examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Simptomele clinice si caracterul epidemiologic al bolii permit sa ne gandim la o toxiinfectie alimentara. Izolarea germenului din produsele patologice (sange, materii fecale, urina, lichid de varsaturi), din alimente si inocularile pe animale fac posibil un diagnostic etiologic.
Tratamentul. Repausul la pat, regim alimentar hidric si un tratament cu antivomitive, calmante, antiseptice intestinale etc. sunt indicate in formele medii si usoare. Antibioticele nu se recomanda decat in anumite forme grave de boala. In asemenea forme severe se va urmari rehidratarea organismului prin perfuzii cu glucoza.
Masuri de profilaxie si combatere. Dezinfectia produselor patologice de la bolnavi. Controlul periodic, lupta contra mustelor, respectarea masurilor de igiena.
