Medicină informativă

 

Forma abdomenului este variabila cu varsta, sexul, tipul constitutional si se modifica in diverse stari patologice. Factorii care determina aceasta variabilitate pot fi generali si locali.

La nou-nascut abdomenul este mai voluminos in portiunea supraombilicala. Aceasta forma este determinata de o baza larga a toracelui, datorita dimensiunilor mari ale ficatului la nou-nascut si de faptul ca pelvisul la acesta este stramt. Pelvisul stramt conditioneaza si pozitia vezicii urinare, care la nou-nascut este un organ mai mult abdominal decat pelvin. Circumferinta abdomenului reprezinta la nou-nascut, in medie, 56% din lungimea corpului.

La adulti forma abdomenului difera in conditii normale, dupa sex.

La barbati normostenici abdomenul este cvasicilindric si turtit antero-posterior. Distanta dintre procesul xifoid si simfiza pubiana reprezinta in medie 20% din lungimea corpului, iar perimetrul abdomenului (talia) circa 45% din lungime. In comparatie cu normostenicii, la astenici (longilinii) abdomenul este mai ingust, cu unghiul infrasternal ascutit. La picnici (brevilini, hiperstenici) abdomenul se prezinta mai larg si mai voluminos, cu unghiul infrasternal mare, obtuz.

La femei abdomenul are dimensiuni mai mari in portiune infraombilicala. Aceasta forma este conditionata de latimea mai mare pelvisului prin cresterea diametrului transvers si de faptul ca baza toracelui este mai redusa dimensional. La femei distanta dintre procesul rifoid si simfiza pubiana este mai mare de 20% din lungimea corpului, iar ombilicul este situat mai sus. Abdomenul la femei este mai inalt prin faptul ca sternul este mai scurt, iar coloana vertebrala lombara este mai lunga, comparativ cu a barbatului. Talia reprezinta, in conditii normal, circa 42% din lungimea corpului. Dupa sarcini repetate, forma abdomenului se schimba prin scaderea tonusului muscular, depunerea de grasime in portiunea infraombilicala si prin cresterea in inaltime a pelvisului.
„In senium”, coloana vertebrala scade in lungime, iar apertura toracica inferioara si stramtoarea superioara a pelvisului se micsoreaza. Aceste modificari se insotesc de scaderea tonusului musculaturii abdominale, determinand ptozele viscerale, frecvent intalnite la batrani, insotite de modificari de forma a abdomenului si pelvisului.

A. Forma abdomenului este diferita in pozitia verticala a corpului si in decubitus. In pozitia verticala, datorita accentuarii curburilor coloanei vertebrale, indeosebi a lordozei lombare si a inclinatiei pelvisului, abdomenul este impovarat si proemina anterior in portiunea subombilicala. Studii prin model fixat au aratat ca datorita lordozei coloanei lombare, cea mai ingusta regiune a cavitatii abdominale este in dreptul vertebrei L3 si ombilicului. Prin micsorarea lordozei lombare, cum se intampla in sarcina, uterul castiga spatiu in abdomen. In decubitus dorsal, curburile coloanei si inclinatia pelvisului se micsoreaza, iar viscerele se deplaseaza lateral pe coloana vertebrala. In aceste conditii, abdomenul nu mai proemina anterior. In decubitus lateral drept sau stang, abdomenul devine asimetric.

B. Forma abdomenului se modifica in conditii fiziologice particulare, cum este de exemplu sarcina: 

1. in lunile IV-V de sarcina uterul ascensioneaza in abdomen; odata cu cresterea de volum a uterului se reduce treptat lordoza coloanei lombare si creste capacitatea cavitatii abdominale;
2. in luna a V-a fundul uterului ajunge in dreptul ombilicului;
3. in luna a VII-a la jumatatea distantei dintre ombilic si procesul xifoid;
4. in luna a VIII-a si jumatate ajunge la procesul xifoid;
5. fundul uterului coboara in ultimele saptamani ale lunii a IX-a la 2-3 laturi de deget sub xifoid.

C. Forma abdomenului este dependenta in mare masura de continutul sau, respectiv de marimea viscerelor parenchimatoase si de gradul de umplere al viscerelor cavitare, de cantitatea de tesut adipos etc.

D. Forma si volumul abdomenului se modifica in stari patologice.

In contractura abdominala din peritonite si colicile abdominale de cauze diferite, bolnavii iau pozitia in cocos de pusca. Aceasta pozitie determina stergerea lordozei lombare, micsorarea inclinatiei pelvisului cu castigarea de spatiu pentru viscere si concomitent scaderea tonusului peretelui si a presiunii abdominale, fapt care diminua stimulii durerosi porniti din peritoneu.

Frecvent se intalnesc modificari ale formei normale a abdomenului in afectiunile osoase ale coloanei vertebrale, toracelui si pelvisului osos, precum si ale membrelor inferioare, ca de exemplu in cifoze, spondiloze, lordoze, morbul Pott, in bazinele viciate de cauze diverse, in coxalgie si luxatia congenitala de sold etc.

Alte cauze tin de peretii musculoaponevrotici ai abdomenului, ca de exemplu in herniile inghinale, herniile liniei albe, in eventratii si evisceratii sau sunt determinate de afectiuni generale si ale organelor intra-abdominale cum sunt: adipozitatea, starile casectice, ascita (abdomenul de batracian), contractura abdominala, meteorismul, visceroptoza – in scaderea tonusului musculaturii abdominale, tumorile intra-abdominale sau pelvine s.a.