Branca ursului - indicatii terapeutice
Branca ursului - indicatii terapeutice
Creste inalta, chiar foarte inalta pentru o planta ierboasa, putand depasi doi metri, are frunzele mari si de un verde inchis, florile albe si semintele late, cu un miros foarte patrunzator si un gust picant. O intalnim de la deal, unde prefera padurile luminoase si umede, pana la munte, unde creste pe marginea drumeagurilor si a paraielor. Se folosesc de la ea radacinile, care se culeg primavara, florile, semintele si frunzele, care se recolteaza la inceputul lui august. Toate partile plantei au proprietati revigorante si tonice, insa inflorescentele si mai ales, semintele au o asemenea putere curativa, incat pe buna dreptate au fost asemanate cu ginsengul, pe care insa il depasesc in multe privinte. Semintele de branca-ursului redau tineretea biologica si fertilitatea, regleaza activitatea sistemului nervos, ajuta la refacerea capacitatii functionale a rinichilor, previn si combat cu o eficienta extraordinara hipertensiunea, avand multe alte intrebuintari despre care vom vorbi in continuare.
Recoltare si uscare
Florile si semintele de branca-ursului se recolteaza prin desprinderea lor de pe lujerul plantei, pe timp uscat si pe cat posibil, spre orele serii, cand razele soarelui au o intensitate mai mica. Dupa recoltare se pun la uscat in strat subtire, pe hartie, in locuri lipsite de umiditate si bine aerisite, intrucat planta este sensibila la umezeala si poate mucegai foarte usor. Atunci cand tijele inflorescentelor devin rigide si trosnesc cand sunt indoite, iar semintele scot un sunet sec si sunt tari la pipait, procesul de uscare s-a incheiat, iar planta se pune la pastrare in saculeti de panza sau de hartie.
Tinctura de branca-ursului
Este cel mai eficient preparat obtinut din branca-ursului, fiind o forma de administrare in care planta actioneaza nu doar foarte puternic, ci si extrem de rapid. Se obtine prin macinarea inflorescentelor si semintelor cu rasnita electrica de cafea, dupa care pulberea obtinuta se pune intr-un borcan care va fi umplut pana la o treime cu ea, restul fiind completat cu alcool de 70°. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de 8-10 zile, agitand din cand in cand continutul. Preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei ori pe zi, cate o lingurita de solutie diluata in jumatate de pahar de apa.
Pulberea de branca-ursului
Planta se macina cu rasnita electrica de cafea sau se marunteste in piua, dupa care se pune la pastrare intr-un borcan de sticla inchis ermetic. Se ia o lingurita de pulbere pe stomacul gol de trei ori pe zi. La copiii peste 12 ani doza va fi injumatatita, cei cu varsta intre 6 si 12 ani vor lua un sfert de lingurita, iar sub aceasta varsta doza va fi de un varf de cutit. Planta se tine sub limba cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este o forma de administrare folosita mai ales atunci cand tinctura nu este tolerata.
Uleiul de branca-ursului
10 linguri de pulbere din planta uscata se pun in jumatate de litru de ulei rafinat de floarea-soarelui si se lasa sa se macereze la soare vreme de trei saptamani, intr-un borcan inchis ermetic, dupa care se filtreaza prin tifon. Se va obtine un ulei ceva mai inchis la culoare si puternic aromat, care va fi pastrat in sticlute mici, in locuri intunecoase, fiind folosit pentru aplicatii externe.
Cataplasma cu frunze de branca-ursului
Frunzele proaspete sunt zdrobite cu sucitorul pe o planseta de lemn, dupa care sunt aplicate pe zona tratata, unde se lasa vreme de 3-4 ore (eventual se fixeaza cu tifon prins cu leucoplast). Dupa indepartarea cataplasmei, pielea se spala bine cu infuzie de musetel, dupa care se lasa sa se zvante la aer, evitandu-se insa contactul direct cu razele solare.
