Botriocefaloza — Prevenirea si combaterea parazitozelor intestinale
- Boli digestive -
Parazitul care produce aceasta boala este tot o panglica din aceeasi categorie cu teniile, cunoscut insa sub numele de botriocefal (Dyphyllobotrium latum). Botricefalul este alcatuit dintr-un cap de forma ovoidala, un gat si un corp. Corpul este format dintr-un numar mai mare de proglote (in jur de 3000), parazitul fiind si mai lung decat tenia (10-15 m). De retinut ca proglotele de botriocefal, spre deosebire de cele de tenie, poseda un uter prevazut cu un orificiu de eliminare a oualor, asa incat, in aceasta parazitoza, ouale sunt depuse in intestin si ca atare vor aparea si in scaune. Acest lucru face posibil diagnosticul de botriocefaloza prin examenul microscopic al materiilor fecale (examen parazitologic).
Botriocefalul are si un mod deosebit de evolutie. Astfel, ouale parazitului, evolueaza, nu pe uscat, ci in apa. In mediul acvatic ele trec prin doua gazde, mai intai prin organismul unui mic crustaceu, pentru ca intr-al doilea stadiu sa aiba nevoie de organismul unei specii de peste in care se vor forma larvele (pleurocercoizii).
Boala are manifestari clinice asemanatoare cu cea a teniazelor. Pe langa unele tulburari digestive (dureri abdominale, pofta capricioasa de mancare, balonari, tulburari de tranzit intestinal etc.), mai mult sau mai putin accentuate, in unele cazuri au fost semnalate si unele manifestari din partea sistemului nervos. Trecatoare si neinsemnate de cele mai multe ori, ele pot sa ia uneori un caracter mai grav. Astfel, bolnavii pot avea ameteli, dureri de cap, nevralgii si chiar unele tulburari psihice.
In recunoasterea bolii, vom pleca si de la faptul ca botriocefaloza, se ia prin carnea de peste, ca atare boala poate fi suspectata la persoanele care provin din regiuni unde pestele (sau icrele de peste) intra mai frecvent in alimentatie.
Diagnosticul de certitudine il da insa numai laboratorul. Botriocefalul, depunand ouale in intestin, acestea pot fi usor descoperite la examenele parazitologice. Cei parazitati, eliminand la intervale si cate un fragment mai mare din corpul parazitului, diagnosticul va putea rezulta si din semnalarea acestuia.
Ouale de botriocefal, dupa ce au fost eliminate de om, sau de acele animale care, ca si omul, pot gazdui parazitul adult vor evolua in apele in care intalnesc crustaceul si respectiv pestii care ii servesc ca gazda intermediara. Iata de ce raspandirea bolii va fi favorizata de depunerea materiilor fecale in afara latrinelor si de contaminarea, pe diferite cai a apelor in care se gasesc cele doua gazde intermediare.
Omul se infesteaza prin carne cruda sau insuficient fiarta sau fripta a unor pesti ca stiuca, mihaltul, bibanul, pastravul s.a.m.d. Icrele, insuficient prelucrate, pot servi, de asemenea, drept cale de infestare a omului.
Pentru combaterea bolii, descoperirea celor parazitati si tratarea lor este necesara sa fie urmata de inactivarea cu apa clocotita a produselor eliminate (materii fecale, parazitul, ouale). Pentru a nu raspandi boala printre animale (pisici, caini etc.), vom evita sa dam acestora peste crud, eventual infestat. De asemenea este indicat ca latrinele sa fie amplasate in locuri care sa permita protejarea apelor.
Pestele va fi consumat, numai dupa ce a fost in mod suficient tratat prin incalzire, inghetare sau sarare. In acelasi scop si icrele in care se pot gasi larvele parazitului, vor fi prelucrate cat mai corect.
