Medicină informativă

Munca, odihna activa, somnul (odihna pasiva) igiena corporala sunt principalii factori care contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii si la pastrarea frumusetii.


Munca fizica sau intelectuala produce o mare satisfactie omului si ii da o stare generala de echilibru fiziologic si de multumire sufleteasca. Munca bine organizata contribuie la pastrarea sanatatii, pentru ca imbunatateste activitatea sistemului cardiovascular, intensifica oxigenarea sangelui si influenteaza digestia. Pentru ca munca sa fie eficienta, este necesara si odihna, adica somn suficient si odihna activa.


Oboseala este un semnal de alarma, este ca o sonerie care ne anunta ca scade capacitatea de munca. Chiar daca cei care nu vad sau nu aud nu solicita acesti analizatori, oboseala se manifesta datorita intensei activitati cerebrale, de orientare, de executie a unor deprinderi si de solicitare intensa a altor simturi.


Somnul este cel mai bun medicament contra oboselii. Necesarul de somn este in raport cu varsta: pana la 7 ani sunt necesare 12 ore, de la 7-11 ani - 11 ore, de la 11-15 ani organismul are nevoie de 10 ore, iar persoanele adulte de 7-8 ore.


Odihna activa inseamna recreere, distractie, completarea culturii generale, alaturi de participarea activa la viata de familie, la educarea si ingrijirea copiilor, ca si participarea la viata sociala.


Cultura fizica si sportul sunt necesare pentru intarirea organismului. In cazul celor cu deficiente locomotorii, gimnastica medicala reprezinta un mijloc terapeutic de recuperare. Trebuie sa se elimine orice tendinta de sedentarism, mai ales ca majoritatea celor care nu vad sau care au dificultati la mers sunt tentati sa se miste mai putin. Miscarea in aer liber este foarte importanta si ajuta la dezvoltarea intregului organism. si in casa, cu geamurile deschise fiecare poate face gimnastica, pentru a-si mentine tonusul muscular, si mai ales pentru a se antrena si a domina oboseala fizica.


Pentru a avea o infatisare placuta trebuie respectate cateva notiuni de igiena individuala, valabile pentru toti de la copil pana la batran, iar pentru femei cateva sfaturi in plus despre cosmetica spre a-si pastra frumusetea si sanatatea.


Igiena pielii este obligatorie pentru a elimina transpiratia si grasimea secretata de glandele pielii si pentru a indeparta praful si microbii de pe tegumente. Este necesar sa se faca in mod regulat bai sau dusuri cu apa calda si sapun, iar mainile sa fie spalata inainte de fiecare masa. O mare atentie trebuie acordata spalatului pe dinti dimineata si seara. Igiena genitala va fi respectata in general de catre femei pentru a se preveni vaginitele, metritele si indeosebi cancerul de col uterin.


Igiena parului se face prin periere in fiecare zi si prin spalare cu apa calda si sapun o data pe saptamana. De evitat decolorantii, tincturile toxice etc.


Imbracamintea, care protejeaza corpul contra frigului, caldurii si contra umezelii va fi comoda. Incaltamintea va proteja piciorul contra umiditatii si va evita deformarea degetelor si a piciorului. Cei care au nevoie de proteze, de ghete ortopedice, vor trebui sa respecte regulile de igiena a pielii picioarelor, avand grija ca in fiecare seara sa spele bontul sau piciorul cu apa si sapun, sa-l unga cu lanolina ori vaselina, sa puna pudra de talc si pansament, pentru a evita escarele.


Cateva sfaturi pentru frumusetea femeilor. Pentru tenul gras, se spala obrazul cu apa si sapun sau cu un demachiant care se sterge cu vata. Se poate utiliza apa de castraveti, iar pentru inchiderea porilor o solutie, continand 1 lingurita de lapte crud si 1 lingurita de zeama de lamaie. Dupa spalarea fetei, se poate face baie cu aburi cu ceai de musetel. Pentru punctele negre, se freaca fata cu o lingurita de tarate de grau amestecata cu una de malai si cu putin borax. In acelasi timp se recomanda regim fara grasimi si afumaturi si fara bauturi alcoolice. Renuntati la tutun, daca doriti sa va pastrati tineretea si indeosebi frumusetea.


Pielea uscata se spala fara sapun, cu apa de ploaie sau cu apa bicarbonata (1 lingurita bicarbonat de sodiu la 1 litru de apa). Se poate pune pe fata tarate inmuiate in lapte caldut sau se unge fata cu un amestec dintr-un galbenus de ou cu 2 lingurite de ulei, preparat pentru mai multe zile.


Pielea deshidratata se poate unge cu creme hidratante dupa ce se pun comprese caldute cu ceai de musetel. Masajul fetei se face cu mana, usor, in sensul fibrelor musculare.


Contra transpiratiei se spala picioarele cu apa rece si sapun de 2 ori pe zi, cladindu-se cu apa si putin otet, apoi se sterg, se usuca si se pudreaza cu un amestec alcatuit din acid salicilic 1 g, acid boric 15 g, oxid de zinc 15 g si talc 70 g; sau se ung picioarele cu crema "Nivea" special destinata acestui scop.


Pentru a avea mainile frumoase sa ne ferim de frig, vant, apa prea calda sau prea rece si de detergenti. Se poate face o baie pentru maini cu fiertura de tarate, iar unghiile se ung cu ulei amestecat cu vitamina A si F.


Pentru ingrijirea parului se foloseste o solutie formata din flori de musetel 100 g/litru apa (pentru blonde) si coji de nuci verzi 200 g macerate 15 zile si strivite, peste care se adauga 300 g alcool 70 grade (pentru brune). Solutia se utilizeaza dupa filtrare prin tifon.


© www.medicina-informativa.com - Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Calirea organismului se face cu ajutorul aerului, apei si soarelui, care impreuna cu sportul si gimnastica ne ajuta sa ne fortificam.


Baile de aer se fac in anotimpul cald, in aer liber, iar iarna, in incaperi cu geamurile deschise. Se pot face bai cu aer cald (20-30 de grade), bai cu aer de temperatura mijlocie (14-20 de grade) si bai cu aer rece (0-14 grade). Baile de aer se fac dupa 1-2 ore de la masa in mod gradat de la 10 minute pana la 1 ora.


Somnul in aer liber, pe terase, ori in camere cu ferestre deschise, intareste rezistenta organismului.


Un alt factor de calire este apa, care poate fi folosita in tot cursul anului. Apa excita mecanic pielea si vasele de sange periferice. Procedurile cele mai folosite sunt clatirea cu apa, frictionarea, baile si inotul, acesta din urma fiind un mijloc complex de calire prin apa si cultura fizica.


Soarele, prin radiatiile sale (raze ultraviolete, raze infrarosii si calorice) contribuie la calirea organismului avand rol bactericid (omoara microbii), activeaza circulatia sangelui si ajuta la vindecarea rahitismului, a tuberculozei pielii si a tuberculozei sistemului osteoarticular.


Dupa baia de soare, la 3-4 ore apare roseata si dupa cateva zile, pielea se pigmenteaza, devine mai elastica si mai rezistenta. Orice expunere la soare - indeosebi la mare - se face numai cu recomandarea medicului. La inceput dureaza un minut pe fiecare, apoi doua minute si durata creste pe masura ce organismul se acomodeaza, putandu-se ajunge la 40 minute. La soare capul va fi acoperit, iar picioarele indreptate spre directia razelor soarelui. Dupa expunerea la soare, se poate face un dus, baie sau frectii cu apa rece.


Cei care care au deficiente locomotorii pot face automasaj acasa zilnic in mod manual sau mecanic. Pentru grupele musculare cu un grad mare de impotenta functionala se face masaj terapeutic, dupa recomandarea medicului.


© www.medicina-informativa.com - Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

1. Se va lua cate o lingurita de miere, amestecata cu lapte sau branza de vaci, de doua-trei ori pe zi.


2. Se vor consuma cate 100 g de branza de vaci pe zi.


3. Se va mesteca coaja de lamaie, care este bogata in uleiuri eterice.


4. Se va inghiti cate un catel mare de usturoi pe zi (se poate si taia marunt si manca cu o bucatica de paine neagra).


5. Se toarna apa peste boabe de ovaz (proportia de 1:10) si se lasa 24 de ore, dupa care se strecoara. Se bea cate 1/4 pahar de doua-trei ori pe zi.


6. Peste 100 g de fulgi de ovaz se toarna un litru de apa rece. Se lasa 4 ore, iar apoi se fierbe pana ce amestecul se ingroasa.


7. Peste o lingurita de flori de lacramioare se toarna un pahar de apa clocotita. Se fierbe 10 minute, se lasa sa se raceasca, dupa care se strecoara. Se va lua cate o lingura, de trei ori pe zi.


8. Peste o lingura de radacina maruntita de valeriana se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 8-12 ore, dupa care se strecoara. Se ia cate o lingura, de trei-patru ori pe zi.


9. Peste patru linguri de talpa gastei (Leonurus cardiaca) se toarna doua pahare de apa clocotita. Se fierbe la baie de abur timp de 15 minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se mai fierbe pana se ajunge la jumatate din cantitatea initiala. Se ia cate 1/3 pahar, de doua ori pe zi, cu o ora inainte de masa.


10. Se prepara o tinctura de talpa gastei (proportie 1:5). Se iau cate 30-50 de picaturi, de trei-patru ori pe zi.


11. Peste o lingurita de frunze de menta se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze, dupa care se strecoara. Se bea pe stomacul gol, cu 1/2 ora inainte de masa.


12. Peste una-doua lingurite de cicoare (planta maruntita) se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 20 de minute, dupa care se strecoara. Se bea cate 1/2 pahar de doua-trei ori pe zi, inainte de masa.


13. Peste doua-trei linguri de sunatoare se toarna doua pahare de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze. Se bea cate 1/2 pahar, de trei-patru ori pe zi, inainte de masa.


14. Peste o lingura de fructe de paducel se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa doua ore in termos. Se iau cate una-doua linguri de trei-patru ori pe zi, inainte de masa.


15. Peste 10 g fructe de paducel se toarna 100 ml votca si se lasa zece zile. Se iau cate zece picaturi in 1/2 pahar de apa, de trei ori pe zi, inainte de masa.


16. Se amesteca 15 g talpa gastei (Leonurus cardiaca), 15 g siminoc (Helichrysum arenarium), 15 g de flori de paducel (Crataegus monogyna) si 5 g flori de musetel. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 8 ore. Se bea cate 1/2 pahar, de trei ori pe zi, la 1 ora dupa masa.


17. Se amesteca o lingura radacina de valeriana, doua linguri fructe de anason, o lingura coada soricelului si o lingura frunze de roinita (Melissa officinalis). Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 30 de minute, dupa care se strecoara. Se bea pe tot parcursul zilei.


18. Se amesteca cinci linguri coada soricelului, patru linguri sunatoare si o lingura flori de arnica (Arnica montana). Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 3 ore, dupa care se fierbe 5 minute. Se bea pe parcursul unei zile.

Bolile digestive sunt boli de larga raspandire in populatie, ocupand un loc important in morbiditatea generala. Ponderea mare pe care o au aceste boli in patologia generala, potentialul mare invalidant al unora din ele, interactiunile lor cu factorii de mediu si de alimentatie, fac necesara cunoasterea lor in stadiile cat mai incipiente pentru tratarea si prevenirea complicatiilor lor.


Ulcerul gastroduodenal este o boala destul de frecventa, survenind pana la 15% din populatie. Caracterizat prin pierdere de substanta, afectand mucoasa, submucoasa si stratul muscular ale teritoriilor tubului digestiv supuse actiunii peptice a sucului gastric, are ca localizare in primul rand, duodenul, apoi stomacul, mai rar partea inferioara a esofagului si intestinul subtire (de obicei dupa o operatie pentru o complicatie importanta a ulcerului gastroduodenal). In etapa actuala cauzele ulcerului sunt incomplet elucidate, dar se stie ca este vorba despre interactiunea dintre factorii clorhidropeptici si factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale. Boala are caracter ereditar; evolutia se intinde pe o perioada indelungata pana la 40 de ani sau chiar mai mult, manifestandu-se in puseuri sezoniere dureroase ritmate de mese, zilnice, insotite uneori de varsaturi. Durerea este caracteristica sub forma de foame dureroasa, ce dispare la ingestia de alimente, sub forma de durere nocturna, ce se linisteste la ingestia de bicarbonat de sodiu sau lapte. Reaparitia durerii are loc la 30 de minute dupa mese la ulcer gastric, la 2-3 ore la cel duodenal. Durerea este epigastrica, cu iradieri in hipocondrul drept si stang si uneori este insotita de fenomene dispeptice necaracteristice, cu modificari de apetit, senzatie de arsuri retrosternale, eructatii, greturi, constipatie. Varsaturile nu sunt obligatorii, caracterizand stenoza pilorica, una din complicatiile ulcerului.


Pe masura ce boala inainteaza in varsta, isi pierde aspectul caracteristic, se invecheste si se complica. Cand caracterul ulceros cu fenomenele inflamatoare supraadaugate cuprinde straturile profunde ale regiunii afectate, apare stenoza sau obstructia pilorului, caracterizate prin varsaturi tardive, slabire in greutate.


Alta complicatie este perforatia, insotita de dureri abdominale, caracteristice: foarte intense, cu aparare musculara, abdomen dur de” lemn”, puls rapid (peste 100 batai pe minut).


Hemoragia, complicatie frecventa consta in hematemeze – varsaturi cu sange ca zatul de cafea – sau melene, insotite, atunci cand cantitatea de sange pierdut este mare, de cresterea frecventa a pulsului, scaderea tensiunii arteriale, lipotimie. Examinarea secretiei gastrice arata, in ulcerul duodenal, cresterea secretiei bazale si a concentratiei de acid clorhidric. In ulcerul duodenal predomina hipersecretia cu hiperclorhidrie, in ulcerul gastric secretia gastrica este normala sau subnormala. Metoda de diagnostic al ulcerului duodenal este radiologica. Aceasta pune in evidenta semnul major sau direct "nisa" sau semne indirecte ca deformarile retractile ale zonelor inconjuratoare.


In cazul tratamentului igieno-dietetic, bolnavii cu diagnostic de ulcer duodenal, in perioada dureroasa, vor tine regim alimentar de protectie gastrica cu mese mici si repetate in care vor evita alimentele acide, condimentele, dulciurile concentrate, solutiile saline concentrate. Vor fi evitate salatele de cruditati si mere. Tutunul va fi cu desavarsire interzis, dovedindu-se ca are maxima nocivitate in intretinerea leziunilor ulceroase. De asemenea alcoolul va fi interzis bolnavilor cu ulcer duodenal si gastric.
         

Tratamentul medicamentos, extrem de diversificat in functie de complexele mecanisme ce produc ulcerul gastric si cel duodenal, va fi individualizat pentru fiecare bolnav. In terapia moderna s-au descoperit asa numitii inhibitori de receptori H2, de histamina (cinetidina) care au dat rezultate bune in ulcerele gastroduodenale.
         

Exista unele preparate care se administreaza factorilor de aparare a mucoasei gastrice si acestea numai la indicatia medicului ce are in ingrijire bolnavul.


Ulcerul gastric la care dupa trei saptamani in conditii de spitalizare nu se modifica nisa, se opereaza. Daca nisa se diminueaza dar nu se inchide se va mai astepta trei saptamani, dupa care se va reexamina bolnavul si daca nisa nu s-a inchis, se va opera. Bolnavii cu nisa inchisa vor continua regimul de crutare, in orice caz fara tutun si alcool, vor pastra indicatiile terapeutice ale medicului, prezentandu-se periodic la control radiologic si endoscopic.


Deoarece numai ulcerul gastric pune problema diferentierii lui de cancerul gastric, este necesar si obligatoriu examenul endoscopic cu prelevari bioptice din ulceratia gastrica. Relatia ulcer gastric – cancer gastric este mai putin obisnuita, dar exista cicatrizati in care ciclul inchiderii nisei sufera si apare leziunea maligna de obicei pe marginea nisei. Chiar observandu-se inchiderea nisei gastrice, bolnavii necesita control periodic, ulcerul gastric fiind considerat ca o leziune premaligna.


Cercetarile legate de cauzele si modul de producere au aratat o frecventa crescuta a cancerului gastric legata de grupa sanguina A, de consumul anumitor alimente afumate, de alimente conservate cu ajutorul unor chimicale.

Stiti oare ca doua cesti de cafea pe zi scad cu 40 la suta riscul aparitiei pietrelor la vezica biliara? Din pacate, majoritatea medicilor, chiar si cei mai buni, stiu sa va trateze, dar nu sunt intotdeauna competenti in ceea ce priveste o alimentatie si un mod de viata sanatos. Iata zece sfaturi pe care le auziti foarte rar sau chiar deloc in cabinetul unui medic.


1. Consumul moderat de alcool previne boala lui Alzheimer. Un studiu de sase ani intreprins la Universitatea Erasmus (Olanda) a stabilit ca la persoanele cu varsta peste 55 de ani care au consumat una pana la trei portii de alcool pe zi exista cu 42 de procente mai putine sanse de a se imbolnavi de aceasta boala, decat la cei care nu au consumat alcool deloc. Trebuie sa tineti cont insa de un fapt: consumul in exces de alcool nu are nici un rezultat pozitiv.


2. Calciul previne infarctul. Cercetarile noi in domeniu au aratat ca femeile care si-au administrat cate 1.500 de miligrame de calciu zilnic sufera de tulburari ale inimii mult mai putin decat cele care au probleme cu deficitul de calciu. Cu toate acestea, doza zilnica de calciu nu trebuie sa depaseasca 2.500 de miligrame.


3. Rosiile previn afectiunile inimii. Un studiu asupra a 1.379 de pacienti a aratat ca persoanele al caror regim alimentar este bogat in licopen - substanta care se gaseste in rosii - sunt expuse mai putin de jumatate acceselor de inima.


4. Spalatul pe maini scade sansa de a raci. Nu va temeti ca veti contracta o raceala atunci cand langa dumneavoastra stranuta cineva! Cercetarile au aratat ca in opt cazuri din zece raceala se transmite prin maini. Spalatul lor este cea mai eficienta masura profilactica, ce va apara de infectia cu un virus.


5. Exercitiile fizice moderate previn diabetul. Specialistii spun ca plimbarea in pas mai rapid cate doua ore si jumatate pe saptamana scade considerabil riscul de a va imbolnavi de diabet.


6. Spanacul imbunatateste vederea. Cercetatorii din diferite tari au ajuns la concluzia ca daca folositi de cinci ori pe saptamana spanac, riscul aparitiei cataractei scade cu 77 la suta. Iar papaya contine un oxidant foarte puternic care blocheaza lumina ultravioleta daunatoare.


7. Vitamina D previne intamplarile neplacute care au legatura cu osteoporoza. Cercetatorii unei universitati americane au aratat ca femeile aflate in perioada postclimacteriu, care iau permanent vitamina D, risca de doua ori mai putin sa sufere din cauza osteoporozei decat cele care nu isi administreaza vitamina D.


8. Consumul de alimente in portii mici, dar dese scade colesterolul. Toti stiu ca trebuie evitate grasimile care se depun pe artere, dar medicii au aratat ca frecventa administrarii alimentelor este la fel de importanta ca si continutul lor. Studiile efectuate in Anglia au stabilit ca nivelul de colesterol este mai scazut in cazul unei cantitati egale de grasimi si calorii in regimul alimentar zilnic al celor obisnuiti sa manance de cinci-sase ori pe zi, dar in portii mici, decat in cazul celor care iau o masa sau doua pe zi, dar foarte bogate.


9. Luand in fiecare zi multivitamine scadeti de doua ori riscul de a va imbolnavi de cancer. Cercetarile noi arata ca forta magica a vitaminei E in combinatie cu acidul folic, calciu si vitaminele A si C scade riscul cancerului la intestinul gros cu 57 de procente.


10. Rugaciunea grabeste insanatosirea dupa interventiile chirurgicale, impiedica aparitia unor afectiuni si prelungeste viata. Cercetatorii din toata lumea continua sa atraga atentia asupra unui fapt uimitor: persoanele care se roaga in mod regulat sunt mai sanatoase decat cele care nu cred in Dumnezeu. Pentru ca nu conteaza carui Dumnezeu si in ce biserica se roaga. Important este faptul ca el crede in forte mai puternice decat el, ca incearca sa comunice cu acestea, ceea ce il ajuta foarte mult.

Specialistii in farmacognozie sunt de parere ca ginsengul chinezesc va fi detronat in curand de echivalentul sau indian, care a uluit in testele clinice si de laborator. Ashwaganda (Withania somnifera) este o planta tropicala, din familia tomatelor, a carei radacina este un adevarat tezaur de substante energo-stimulente. Sub actiunea sa, pacientii - chiar cei foarte grav bolnavi - sunt revitalizati rapid, iar timpul de insanatosire este considerabil scurtat.

Este o planta indicata pentru orice varsta, care poate inlocui nu doar ginsengul, ci orice alt drog revigorant natural ori de sinteza. Pentru a va face o idee despre intensitatea actiunii acestei plante este suficient sa precizam ca studiile de laborator au pus in evidenta actiunea sa anticancerigena extrem de puternica, asupra a opt tipuri de tumori, care pur si simplu au inceput un proces de resorbtie, dupa tratarea cu extract de ashwaganda. Ashwaganda se adreseaza persoanelor obosite, devitalizate. Persoanele care momentan nu pot suporta rigorile unui remediu detoxifiant ori asupra carora nu are efect stimularea imunitara directa vor beneficia din plin de pe urma acestui remediu revigorant.

O alta categorie de pacienti carora li se adreseaza ashwaganda cuprinde persoanele care nu se pot odihni, care sufera de insomnie ori care dorm si se trezesc mai obosite ca la culcare, insasi denumirea stiintifica de Whitania somnifera sugerand clar actiunea sa. Studii de ultima ora au pus in evidenta actiunea extrem de benefica a ginsengului indian asupra psihicului, el fiind una din cele mai puternice plante adaptogene.

Plantele adaptogene sunt un concept recent, care defineste acele specii care ajuta organismul sa se adapteze in conditii de stres fizic ori emotional intens. Poate mai mult ca la poluare sau la alti factori fizici, la stresul psihic organismul are reactii negative foarte puternice, primele care sufera fiind sistemul imunitar si cel endocrin. Administrarea de ashwaganda s-a demonstrat ca echilibreaza spectaculos anumite procese care in mod natural sunt perturbate de stres, cum ar fi cel al productiei de leucocite, de corticoizi s.a.m.d. De asemenea, el diminueaza reactiile inflamatorii (are un efect asemanator celui al prednisonului), procesele inflamatorii fiind mult agravate in conditii de nervozitate, anxietate.

Aceasta planta se gaseste la noi in plafaruri si farmacii, in remediul cu acelasi nume: Ashwaganda, produs in India.

Putine plante din flora mondiala pot concura cu aceasta margusa (Azadirachta indica), considerata in medicina traditionala drept „cel mai puternic purificator al sangelui“, care face sa se retraga chiar si bolile virale, cum ar fi herpesul, hepatita virala ori chiar temutul HIV.

Mai este indicata si in gripa, in infectiile bacteriene (are efect antiviral si antibacterian puternic), precum si in bolile de piele, unde poate face adevarate miracole. De asemenea, conform unor studii recente, aceasta planta are o actiune imunomodulatoare exceptionala, fiind o speranta in tratarea poliartritei reumatoide, a lupusului eritematos sistemic, precum si a glomerulonefritei acute.

Margusa se gaseste la noi in Plafaruri si farmacii, produs in India.

La noi in tara, extractul din seva acestei plante se gaseste in aproape toate farmaciile, sub forma remediului natural SEPTILIN, produs de The Himalaya Drug Co. din Bangalore (India). In acest preparat natural, guggul este asociat cu alte cateva plante indiene, in proportie echilibrata.

Plantele care insotesc planta principala sunt fructele de amla (Emblica officinalis) - unul dintre cele mai bune vitaminizante din lume si radacina de manjishta (Rubia cordifolia) - un detoxifiant si antitumoral redutabil. Suportul acestui medicament este o combinatie de ierburi si minerale ayurvedice (Mahasranadi), un amestec remineralizant si revigorant redutabil.

Septilinul, care de cativa ani este intens testat si de catre medicii romani, este unul din cele mai puternice si complexe stimulente imunitare de pe piata internationala. Una din cele mai mari calitati ale sale este ca poate reface capacitatea naturala de aparare, chiar si a persoanelor care au luat multa vreme medicamente care afecteaza puternic imunitatea, cum ar fi antibioticele, cortizonul, citostaticele, antiepilepticele, Interferonul. De asemenea, s-a constatat la adultii si copiii cu amigdalite, faringite, bronsite cronice, tratate ani la rand cu antibiotice, ca o cura de cateva luni cu Septilin ajuta la refacerea imunitatii naturale si la invingerea acestor afectiuni recidivante. Exista multe studii si teste clinice despre aceasta combinatie de plante ayurvedice.

Dislexia si disgrafia constau in incapacitatea copilului de a invata citirea si respectiv scrierea. Scolarul cu astfel de tulburari face confuzii constante si repetate intre fonemele asemanatoare acustic, literele si grafemele lor, inversiuni, adaugiri si omisiuni de litere si grafeme. Asemenea fenomene au loc si la nivelul cuvintelor si chiar al propozitiilor. In acelasi timp, intervin greutati in combinarea cuvintelor in unitati mai mari de limbaj. Apar uneori si tulburari ale lizibilitatii si ale laturii semantice. Aceste caracteristici impiedica asimilarea si automatizarea regulilor ortografice. La unii disgrafici grafemele sunt plasate defectuos in spatiul paginii, sunt inegale ca marime si forma, ceea ce conduce la o dezordine evidenta. Din cauza neintelegerii textelor citite, si chiar a propriului lor scris, exprimarea verbala la dislexici si disgrafici este lacunara, cu omisiuni sau dimpotriva, contine adaugiri de elemente ce nu figureaza in textul respectiv. Forme variate de dislexo-disgrafie pot aparea si dupa achizitia deprinderilor citit-scrisului ca urmare a instalarii unor factori inoportuni, dezorganizatori.


Ca si alte handicapuri de limbaj, si cele ale scris-cititului pot provoca o serie de tulburari de comportament cu tendinte de agravare o data cu cresterea copilului si al constientizarii handicapului respectiv. In plus pot sa apara esecuri scolare repetate ce amplifica tulburarile de comportament si care pot determina o seama de framantari interioare, emotii si efecte exagerate, teama de vorbire, negativism, scaderea increderii in fortele proprii, susceptibilitate, irascibilitate etc. Toate acestea se traduc in plan comportamental prin exprimarea atitudinii negative fata de activitate si colectivitate, atitudine conflictuala de afirmare a propriei persoane si de apreciere a rezultatelor obtinute de altii.


La puberi si adolescenti, tulburarile de limbaj accentueaza complexul de inferioritate si dezorganizeaza personalitatea. Astfel, ei refuza colaborarea si manifesta ostilitate fata de cei din jur, au repulsie pentru activitatea scolara, sunt instabili afectiv, depresivi si impulsivi, intra in conflict cu familia si au dificultati de integrare in viata sociala. Aceste tulburari se inlatura o data cu corectarea handicapurilor de limbaj, ceea ce va duce, in perspectiva, la dezvoltarea armonioasa a personalitatii.

Pantelimon Golu

Intarzierile in dezvoltarea generala a vorbirii se intalnesc la acei copii care nu reusesc sa atinga nivelul mediu al dezvoltarii vorbirii pentru varsta respectiva. Astfel de fenomene apar sub forma unui vocabular sarac si a posibilitatilor reduse in formularea propozitiilor, a frazelor. Intarzierile in dezvoltarea vorbirii pot cuprinde atat aspecte fonetice, lexicale, cat si gramaticale. Copiii care manifesta aceste carente intampina dificultati in comunicare, in exprimare, dar si in intelegerea vorbirii celor din jur.


Intarzierile in dezvoltarea vorbirii pot fi provocate, uneori, de deficiente la nivelul sistemului nervos, ca urmare a unor hemoragii cerebrale si a bolilor grave din prima copilarie. Cand aceste cauze sunt deosebit de grave pot determina handicapuri polimorfe de vorbire si complexe, cum sunt afaziile si alaliile. Subliniem ca cele mai multe intarzieri in dezvoltarea vorbirii sunt determinate de neglijente educative si de un mediu nefavorabil care sa stimuleze dorinta copilului de a comunica si relationa cu cei din jur.

Pantelimon Golu

Balbaiala este o tulburare mai grava de vorbire si apare mai frecvent la baieti fata de fete. Ea are trei forme: clonica, tonica si mixta. In balbaiala clonica apar intreruperi ale cursivitati vorbirii, determinate de prelungirea sau repetarea unor sunete si silabe. In forma tonica apare un blocaj la nivelul primului cuvant din propozitie prin prezenta unui spasm articulatoriu de lunga durata.

Forma mixta este mai grava, deoarece sunt prezente caracteristicile primelor doua, cu predominarea uneia dintre ele.

Printre cauzele balbaielii mentionam o serie de factori de natura psihologica ca: traumele psihice (sperieturi, emotii, soc pe fondul unei constitutii fizice debile sau ale unei imaturitati afective); stari conflictuale de lunga durata, care creeaza o permanenta stare de neliniste. In logopedie se mentioneaza si ereditatea ca factor al balbaielii, dar este greu de precizat. De asemenea, intarzierile in dezvoltarea psihofizica generala, tulburarile endocrine, traumatismele suferite in timpul nasterii, bolile infecto-contaginoase pot constitui un fond favorizant instalarii balbaielii prin actiunea factorilor nocivi anterior mentionati.

In situatia cand balbaiala devine constientizata de catre logopat, acesta o traieste ca pe o drama interioara ce se poate transforma in logonevroza. Aceasta afecteaza intreaga personalitate a subiectului si prezinta o simptomatologie mai complexa.

In aceeasi categorie a tulburarilor de ritm si cadenta se inscriu tahilalia (vorbirea intr-un tempou prea rapid) si bradilalia (vorbirea intr-un tempou exagerat de rar).

Dislalia este cea mai frecventa tulburare de vorbire ce consta in abaterea de la pronuntia obisnuita, de la vorbirea standard. In unele cazuri, dislalia se manifesta prin neputinta emiterii unor sunete sau a silabelor, ori omiterea lor; in altele, ele sunt inlocuite, substituite, inversate sau deformate. In formele grave, asemenea fenomene se pot produce si la nivelul cuvintelor. Se poate considera ca exista o dislalie simpla sau partiala, cand apar deteriorari numai la nivelul anumitor sunete, si alta generala sau polimorfa, cand sunt alterate majoritatea sunetelor sau silabelor. Sunetele afectate nu au aceeasi pondere, deoarece si in vorbire unele au o frecventa mai mare in raport cu altele. Consoanele sunt mai des afectate comparativ cu vocalele, iar dintre acestea cele care apar mai tarziu in vorbirea copiilor si care necesita pentru emitere miscari de mai mare finete a aparatului fonoarticular (cum sunt vibranta r, siflantele s-z, suieratoarele s-j, africatele c-g-t) sunt supuse mai usor fenomenului de destructurare.


In functie de cauzele ce stau la baza tulburarilor de pronuntie dislaliile se impart in organice si functionale. Dislaliile organice sunt provocate de anumite deficiente anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficientele anatomice incriminate mai des in dislalie se numara prognatismul si progenia, amplasarea deficitara a dintilor, frenul lingual prea scurt, despicaturile maxilovalo-palatine (asa-numitele „gura de lup“ si „buza de iepure“). Exista si deteriorari ale sunetelor (in special m-n), determinate de vegetatiile adenoide, de polipi care duc la tulburari de articulatie, numite rinolalii. Dislaliile functionale sunt provocate de unele intarzieri in dezvoltarea intelectuala, de metodele instructionale gresite si de imiterea vorbirii deficitare a unor persoane din anturajul copilului.

Handicapurile de limbaj pot exista cu diferite grade si proportii atat la subiectii cu intelect normal, cat si la cei care au un alt handicap. Chiar in conditiile cand nu exista un alt handicap, decat cel de limbaj, copilul pierde, mai mult sau mai putin, posibilitatea de a receptiona si exprima corect cunostintele. Cu cat handicapurile de limbaj sunt mai grave cu atat se manifesta o mai mare simplitate si uniformitate la nivelul conduitei verbale. La dificultatile de mai sus, se adauga cele din planul personalitatii: timiditatea exagerata, frustratie, anxietate etc. Si care sunt, si ele, determinate de gravitatea si extensia handicapului de limbaj. Toate acestea se reflecta in slaba integrare sociala si scolara, in manifestarea unor comportamente aberante si o adaptabilitate redusa etc. Din aceste motive, cunoasterea, chiar si sumara, a principalelor categorii de tulburari de limbaj ce se intalnesc la varsta prescolara si scolara, ii creeaza educatorului posibilitatea adoptarii unei atitudini diferentiate fata de copii si interventii corectiv-recuperative.

Pantelimon Golu

Tinerii, dar si multi adulti de pe aceasta planeta sunt dependenti de substante care ii duc pe cei care le folosesc in planurile astrale joase. In taramurile astrale joase, consumatorii sunt agatati si prinsi de entitati astrale care au nevoie de energiile lor ca sa poata supravietui, determinand astfel cauza principala a dependentei. Cei care se complac in folosirea la nesfarsit a acestor substante creeaza aceste energii distorsionate in copul emotional si in alte corpuri subtile. Aceste entitati au o constiinta proprie. Sunt reale si vii, traind intr-o constiinta de energie joasa care devine din ce in ce mai agresiva in incercarea sa de a obtine control asupra energiilor celor care folosesc aceste substante. In timp, folosindu-le in mod regulat, entitatile cresc in numar si in putere in campul energetic al gazdelor.


Aceste entitati, de o constiinta vibrationala foarte joasa, au atat de putina lumina si energie proprie, incat ele trebuie "sa se agate" de fiinte umane "doritoare" si sa produca dorinte necontrolate si pofte in corpurile emotionale ale acestora ca sa poata supravietui. Poftele sunt radacinile fundamentale ale dependentei, create de entitati din planurile astrale ce au nevoie sa va suga lumina si energiile ori de cate ori au ocazia, ca o metoda de a-si asigura propria existenta. Se poate spune ca dependentele voastre sunt "rezolvarile lor". Acest concept, legat de formarea numeroaselor nivele si tipuri de dependenta, nu este inteles prea bine. Daca ar fi fost, foarte putini dintre voi ati fi interesati in folosirea substantelor ce creeaza dependenta, chiar si a tigarilor si alcoolului.


Ele sunt un rezultat al conspiratiei fratilor intunecati, al caror scop este sa opreasca sau sa incetineasca evolutia acestei intregi generatii. Exista grupuri foarte mari de entitati care isi asteapta "victimele doritoare", situate in locuri unde oamenii se aduna pentru a inhala sau folosi aceste substante.


Daca ati putea observa din perspectiva noastra, veti vedea fara doar si poate ca orice persoana care se complace in folosirea acestor substante invita intregi legiuni de entitati. Ele se agata de voi si aproape va tortureaza emotional ca sa va incite sa va complaceti in continuare in folosirea substantelor. Ele sunt ca niste vampiri infometati intrecandu-se care sa puna mana pe prada. In cazul marijuanei, dependenta nu provine decat in mica parte de la planta in sine, ci provine de la entitatile care se lipesc de cei care folosesc aceste substante. Aceasta este principala cauza a torturii si chinului create de dependenta.

Aurelia Louise Jones