Etapele pubertatii
- Adolescenta -
Prima etapa este perioada prepubertara, ce incepe in medie la varsta de 10 ani la fete si 12 ani la baieti si este dominata de cresterea generala a organismului care la inceput creste in inaltime, realizand ceea ce se numeste „saltul statural prepuberal“. Urmeaza la aproximativ 1 an si 6 luni cresterea in greutate. Exista in aceasta perioada o intensa activitate neuro-endocrina si metabolica; predomina secretia hormonului somatotrop (hormonul de crestere secretat de antehipofiza) si intra in functie glandele sexuale (testiculele si ovarele).
A doua etapa — etapa pubertara sau pubertatea propriu-zisa — este dominata de procesele de maturizare sexuala, ca urmare a cresterii secretiei hormonilor gonadotropi (secretati de antehipofiza) si a hormonilor sexuali (secretati de glandele sexuale). Aparitia primului ciclu menstrual la fete si a primei ejaculari sub forma de polutii la baieti constituie semnele cele mai evidente ale atingerii maturitatii sexuale.
Varsta medie a primului ciclu menstrual la fete este de 13 ani (intre 11 si 14 ani), iar a primei emisii de lichid seminal sub forma de polutii (mai greu sesizabila si deci mai greu de precizat data exacta) la baieti, de 15 ani.
Aparitia primului ciclu menstrual la fete si a primei polutii la baieti are loc cu aproximativ un an mai devreme in mediul urban fata de mediul rural.
A treia si ultima etapa, post puberala sau adolescenta, este dominata de diferentierea tesuturilor organismului, a sistemului osos, a sistemului muscular, a stratului adipos, a pielii, a pilozitatii etc. Se realizeaza, in final, modelarea formelor corporale de tip adult masculin sau feminin. Se diferentiaza, de asemenea, caracterele sexuale secundare si debuteaza impulsurile sexuale.
Psiho-afectiv si mental, adolescenta este o perioada de mare creativitate, efervescenta si eficienta. Daca debutul (inceputul) adolescentei este unanim admis ca fiind evidentiat de maturizarea sexuala (aparitia primului ciclu menstrual la fete si a primei ejaculari sub forma de polutii la baieti), asupra limitei superioare, in literatura de specialitate, sunt inca discutii. Pentru a marca sfarsitul adolescentei si intrarea individului in varsta adulta se considera insuficient numai criteriul biologic (maturizarea somato-fiziologica evidentiata prin inchiderea cartilajelor de crestere). Sunt luate in consideratie maturizarea psiho-comportamentala si, mai ales, integrarea sociala.
Statutul de adult implica preluarea unor responsabilitati sociale deosebite: profesionalism, incadrarea socio-culturala si economica, casatoria etc. Ori, in societatea contemporana, in care profesionalizarea are o lunga perioada de pregatire, maturizarea biologicii si chiar psiho-mentala nu se suprapune conditiilor de incadrare sociala. Desi matur biologic, adolescentul ramane inca dependent social. Practic, exista un decalaj de 6—8 ani intre maturizarea biologica (la 16—18 ani) si maturizarea sociala la 22—24 de ani, situatie ce creeaza importante reactii psihice, comportamentale si sociale.
