Mictiunea rara
- Boli renale -
Este contrariul polachiuriei. In 24 de ore, in loc ca nevoia de mictiune sa apara de 3—4 sau 5 ori, la unii indivizi, femei mai ales, nevoia se face simtita de 1—2 ori. Obisnuit, este vorba de un obicei capatat, prin retinerea voluntara a urinei. In acest caz, nu este vorba de o stare patologica. Trebuie cercetat daca cantitatea de lichide ingerate nu este prea mica, ceea ce are drept urmare producerea unei mici cantitati de urina.
Femeile, mai ales, voluntar, se retin de la ingerarea de lichide, care, dupa credinta lor, le poate ingrasa. Parere foarte gresita, caci urina concentrata predispune la litiaza urinara si, dealtfel, nu lichidul ingrasa, ci zaharul care se adauga la compot, ceai sau cafea. Se pot folosi, de catre persoanele care doresc sa-si pastreze silueta, lichide care nu au calorii (apa de fantana sau de robinet, apa minerala de masa) sau cu calorii foarte reduse (supe de legume, sucuri de fructe, rosii, castraveti etc).
Mictiunea rara devine patologica daca nevoia de urinare nu se face simtita si bolnavul urineaza cand isi aduce aminte. In acest caz, trebuie cercetata existenta unei boli a sistemului nervos, a caii senzitive sau motrice a vezicii urinare. Lezarea caii senzitive suprima senzatia de urinare, iar lezarea caii motrice impiedica contractia detrusorului (tabes, traumatisme sau boli ale maduvei spinarii etc).
