Medicină informativă

Folosirea sigura a medicamentelor in timpul sarcinii

Greturile matinale si starile de voma, colicile abdominale si constipatia, cefaleea si bufeurile sunt cele mai comune simptome care pot transforma o gravida entuziasta si fericita intr-una apatica sau nervoasa (asta fara sa punem la socoteala alte neplaceri, ce nu au legatura cu sarcina, precum o durere dentara ori o colica renala). Foarte multe dintre viitoarele mamici aleg sa suporte cu stoicism orice suferinta, fara sa apeleze la vreun produs farmaceutic, de teama ca ar putea afecta buna dezvoltare a bebelusului. Cat de justificata este aceasta atitudine si pana unde se impune precautia aflati in randurile care urmeaza.

Sarcina reprezinta o perioada de gratie, dar si foarte delicata, impunand o conduita aparte atat in ceea ce priveste obiceiurile alimentare si de igiena a vietii, cat si, mai ales, in utilizarea medicamentelor. Folosirea lor fara aprobarea prealabila a doctorului sau a farmacistului poate avea consecinte dintre cele mai grave pentru fat si/sau mama, multe, chiar dintre cele care se elibereaza fara prescriptie, putandu-se dovedi periculoase. Riscurile, invers proportionale cu etapa de evolutie a sarcinii, apar intrucat substantele active din medicamente pot patrunde in circulatia sanguina a copilului prin intermediul placentei. Permeabila pentru oxigen si nutrientii vitali, aceasta lasa sa treaca si anumiti constituenti din produsele farmaceutice, deopotriva de uz oral, transcutanat, rectal, sublingual si injectabil.

Cuvantul de ordine: prudenta

Ca regula generala, trebuie dovedita prudenta in utilizarea oricarui remediu, indiferent de calea de administrare, deoarece inocuitatea (capacitatea unui agent fizic, chimic sau biologic de a NU constitui un pericol pentru organism) asupra fatului nu este niciodata de 100%. De altfel, ar fi de neconceput din punct de vedere etic studierea pe embrioni umani, in conditii reale, a riscului de malformatii pe care il prezinta un medicament sau altul. In ceea ce priveste contraindicatiile efectele negative ale preparatelor farmaceutice, datele se bazeaza pe de-o parte pe experimente efectuate pe animale de laborator, pe evaluarile pe primate, abia apoi pe studiile clinice pe subiecti umani, adulti voluntari, iar pe de alta parte pe istoricul fiecarui produs in parte. Aspectele speciale sunt de cele mai multe ori rezultatul extrapolarii fenomenelor indezirabile observate.

Un mare grad de subiectivitate

Este imposibil de alcatuit o lista exhaustiva a medicamentelor potential vatamatoare pentru prunc. Unele sunt nefaste doar daca sunt administrate la un anumit moment dat (spre exemplu, in primul trimestru de sarcina, fiind sigure dupa aceea). Daca se ia in discutie si individualitatea fiintelor umane, faptul ca fiecare organism, chiar in stadiul embrionar, are caracteristici unice, ca reactioneaza particular la diversele elemente cu care vine in contact, posibilele efecte nedorite sunt cu atat mai dificil de estimat. Practic, toate clasele de medicamente sunt mai mult sau mai putin vizate: analgezice, decongestive, antiinfectioase (antibiotice, antifungice, antivirale), formule destinate corectarii tulburarilor hormonale, neurologice sau psihiatrice, antimigrenoase, laxative etc. Toate contin substante virtual periculoase pentru mama si/sau copil.

Care pot fi reactiile

Modul in care un medicament afecteaza viitorul copil depinde de mai multi factori: tipul produsului, dozajul, momentul administrarii in raport cu etapa de sarcina, expunerea concomitenta la alti factori de risc etc. Unele substante cauzeaza aparitia contractiilor uterine, care pot provoca un avort sau o nastere prematura. Altele determina dezechilibre fiziologice, ce pot avea consecinte nefaste in dezvoltarea normala a fatului. In primul trimestru de sarcina, mai precis pana cand se formeaza cea mai mare parte din organele interne (embriogeneza), substantele din medicamente (dar si alte produse chimice) pot provoca malformatii fetusului, uneori foarte grave. Dupa luna a treia, riscul teratogen (generator de anomalii) se reduce, ramane insa cel al toxicitatii directe asupra copilului.

Spre exemplu, dupa al doilea trimestru, este de preferat evitarea administrarii antiinflamatoarelor nesteroidiene, mai ales cand tratamentul impune doze mari (peste 500 mg de substanta activa pe zi) si repetate. Aceste medicamente sunt susceptibile de a declansa probleme severe, printre care insuficienta cardiaca sau renala. Nici viitoarea mama nu este scutita de „surprize“, putandu-se confrunta cu o sarcina si un travaliu nefiresc de lungi, cu sangerari excesive inainte si dupa nastere. Totusi, doze mici (sub 162 mg) ale acestor doctorii, sub supraveghere medicala, pot fi luate in siguranta pentru a trata boli autoimune, precum lupusul, pentru a opri un travaliul prematur, pentru a preveni preeclampsia sau intarzierea dezvoltarii fetale.

Cum se face „transferul“ de la mama la fat?

Anumite componente din medicamentele administrate in timpul sarcinii ajung la fat pe aceeasi cale ca si oxigenul si substantele nutritive, adica prin intermediul placentei (membrana de natura lipidica, care contine numeroase echipamente enzimatice). Permeabilitatea acestei structuri creste pe masura ce fatul evolueaza, grosimea ei fiind de zece ori mai mica la nastere fata de perioada de inceput a sarcinii. Majoritatea substantelor active farmaceutice sunt solubile in lipide, trecand cu usurinta prin bariera placentara, interferand cu dezvoltarea intrauterina. In timpul sarcinii, medicamentele administrate sunt metabolizate in proportie mica la nivel hepatic (la mama). Ele pot traversa placenta ca atare sau pot suferi modificari prin interventia enzimelor locale (in unele cazuri, pot rezulta compusi de metabolizare mult mai toxici decat medicamentul initial).

Produse cu potential periculos

• Hormonii estrogeni pot produce feminizarea fatului masculin, malformatii uterine si ale tractului genitourinar barbatesc;
• Cloramfenicolul poate produce colaps;
• Tetraciclina este contraindicata, putand provoca colorarea in galben a dentitiei copilului (dintre antibiotice, cele mai sigure par sa fie penicilinele, iar cefalosporinele trebuie administrate cu prudenta);
• Steroizii androgeni si anabolizanti pot cauza masculinizarea fatului feminin;
• Contraceptivele orale pot determina sexualitate nedefinita;
• Fenitoina (antiepileptic) poate produce malformatii cranio-vasculare, ale degetelor si ale unghiilor;
• Acidul valproic (antiepileptic) poate duce la aparitia spina bifida, a malformatiilor cranio-faciale;
• Antidepresivele pot cauza malformatii cardiace si ale membrelor;
• Derivatii de vitamina A pot determina malformatii cardiace si cranio-faciale;
• Vitaminele A, E, D pot prezenta risc teratogen mai ales daca sunt consumate in exces;
• Ibuprofenul poate provoca tulburari fatului, poate influenta buna desfasurare a sarcinii sau poate duce la un travaliu prelungit;
• Medicamentele destinate tratarii afectiunilor tiroidiene, administrate in ultimele luni de sarcina, pot provoca gusa;
• Antidiabeticele pot produce hipoglicemie;

Efectele teratogene (dismorfogene) sunt anomalii ale unor tesuturi sau organe, care pot merge pana la malformatii incompatibile cu viata. Pot fi consecinta unor maladii, a administrarii unor medicamente, a ingerarii unor substante toxice.