Medicină informativă

Opistorchoza

Date generale

Opistorchoza este o boala parazitara cunoscuta la noi doar prin cateva cazuri cu totul izolate. Clinic se insoteste de tulburari digestive sau generale uneori destul de severe.

De cine este determinata?

Agentul etiologic al bolii este Opistorchis felineus, un parazit din clasa trematodelor. Adultul are un corp mic, lanceolat, masurand 10-15 mm in lungime si 2,5 mm in latime. Ouale sunt ovalare, operculate si masoara 25-30 microni lungime pe 10-15 microni largime (latime). Parazitul din intestin trece prin canalul coledoc in caile biliare ale ficatului, unde se opreste si isi exercita actiunea mecanica, iritativa, asupra cailor biliare si ficatului. Parazitul actioneaza si asupra organismului in general printr-o actiune toxico-alergica.

Manifestarile clinice

In infestarile cu un numar redus de paraziti, opistorchoza se prezinta cu o simptomatologie neinsemnata. De cele mai multe ori, la aproximativ o luna de la data infestarii, boala incepe cu dureri in etajul superior al abdomenului. La acestea se adauga treptat lipsa poftei de mancare, greturile, varsaturile, cefaleea, ametelile si starile de insomnie. In cazuri nu prea rare, boala evolueaza cu icter si cu o stare subfebrila. Opistorchoza se poate insoti si de unele complicatii (peritonite, litiaze biliare, ciroze hepatice sau chiar cancer hepatic). Durata bolii la om nu este cunoscuta, dar se apreciaza ca fiind destul de lunga. Prognosticul este favorabil, cu exceptia cazurilor de infestari masive si cu complicatii.

Diagnosticul

Diagnosticul bolii rezulta, in mod obisnuit, din identificarea oualor parazitului in scaune sau in bila.

In acelasi scop se mai pot folosi si diferite reactii imunologice. In cazurile complicate cu ciroza sau cancer se recomanda laparoscopia si punctia hepatica.

Tratamentul

Locul preparatelor mai vechi, in general ineficiente si cu efecte toxice, este luat in prezent de hexaclorparaxilol (Chloxil) si de praziquantel (Biltricid), care dau rezultate bune si in tratamentul opistorchozei.

Cum se raspandeste opistorchoza?

Gazdele definitive ale parazitului (pisica, cainele, porcul, vulpea etc.) elimina, odata cu dejectiile, ouale embrionate ale parazitului. Ca si in cazul fasciolozei, ouale de opistorchis evolueaza in apa, acolo unde traiesc cele doua gazde intermediare prin care parazitul isi face evolutia. Prima gazda este un gasteropod acvatic din genul Bithinia, iar a doua gazda este reprezentata de diferite specii de pesti (vaduvita, linul, rosioara, crapul, s.a.). In pesti, parazitul ajunge pana la stadiul de metacercari, forma infectioasa prin care acesta va reincepe ciclul, trecand la alte animale sau la om.

Raspandirea bolii in natura este favorizata de hranirea cainilor si pisicilor cu peste crud, eventual infestat.

Modalitati de imbolnavire

Infestarea omului se face tot pe calea pestilor parazitati atunci cand acestia intra in alimentatie inainte de a fi in mod suficient prelucrati termic. Prezenta bolii la om este de multe ori consecinta obiceiului de a se consuma pestele crud sau semicrud. La noi, cateva cazuri de opistorchoza au fost depistate in Delta Dunarii, iar altele reprezentau cazuri de import.

Masuri de prevenire si de combatere

In cazul masurilor indreptate impotriva sursei de infectie, se recomanda evitarea contaminarii apelor cu dejectiile omului sau ale animalelor parazitate. In acelasi scop este indicat sa nu se dea pisicilor, cainilor, sau altor animale din zonele de boala, peste crud, eventual infestat. In lupta impotriva molustelor ce servesc de prima gazda intermediara se poate uneori preconiza tratarea rationala a apelor cu sulfat de cupru.

Evitarea imbolnavirilor omului se poate realiza daca pestele, eventual parazitat, este consumat numai dupa o suficienta tratare termica. Si in profilaxia acestei boli, educatia sanitara a oamenilor, mai ales in regiunile in care opistorchoza este in mod constant prezenta (endemice), aduce o contributie importanta la prevenirea bolii.

Foto: englishexercises.org