Alcoolul - aliment, medicament, toxic?
Alcoolul este socotit, in mod eronat, de marea masa a populatiei, un aliment.
Un adevarat aliment se caracterizeaza prin capacitatea de a contribui ca material plastic - la construirea si regenerarea celulelor - si ca material energetic - pentru asigurarea energiei necesare desfasurarii normale a proceselor metabolice. Pe de alta parte, un aliment este metabolizat in intregul organism, cu o viteza variabila, in functie de nevoile momentane ale acestuia si atingand valorile maxime la efort sau la expunere la frig. In fine, alimentul se poate depune sub forma de rezerve utilizabile oricand de catre organism.
Alcoolul nu este un aliment, desi furnizeaza calorii - 7 cal/g alcool — care pot acoperi pana la 30-40% din nevoia calorica minima a unui adult in repaus. In plus, alcoolul este metabolizat cu precadere in ficat, imediat ce a patruns in organism. Oxidarea se realizeaza cu o viteza constanta, indiferent de cresterea momentana a nevoii calorice a organismului, fie prin mentinerea constanta a temperaturii proprii, fie prin asigurarea energiei necesare efectuarii unui efort fizic. De asemenea nu exista modalitati de depozitare a alcoolului. La acestea se adauga actiunea de impiedicare a resorbtiei sau chiar de degradare a unor vitamine - de ex. vitaminele din grupul B - fiind considerat de unii nutritionisti un „contraaliment“.
Nu poate fi omis insa faptul ca unele bauturi alcoolice — vinul, berea etc. — contin principii nutritive ca glucide, substante azotoase, ca si unele vitamine, saruri minerale, acizi organici, dar in cantitati mici.
Alcoolul da o falsa senzatie de caldura, prin dilatarea vaselor sanguine superficiale si aport crescut de sange la periferie. In realitate, pierderea de caldura este accentuata si se cunosc numeroase cazuri de imbolnaviri grave sau de inghet a persoanelor in stare de ebrietate surprinse de viscol etc.
Alcoolul nu stimuleaza munca fizica, deoarece nu contribuie efectiv la activitatea musculara. Impresia de inviorare este datorita unei excitatii trecatoare, urmata de inhibitie, cu scaderea randamentului intelectual.
Incepand cu Evul Mediu, alcoolul, in special vinul, a cunoscut o larga utilizare, atat ca medicament, cat si ca vehicul pentru medicamente.
Alcoolul este folosit in medicatia interna si externa.
Intern, alcoolul este folosit ca: stimulent al secretei gastrice mai ales impreuna cu principii amare din plante; tonic, in amestec cu lapte, crema de oua etc.; vehicul pentru numeroase fineturi sau produsi de tipul digitalei.
Extern, alcoolul este utilizat datorita proprietatii sale de dezinfectant, singur (70°) sau impreuna cu iod, acid salicilic, etc, avand in acest caz rol de vehicul. De asemenea este revulsiv, prin vasodilatatie produsa local. Este util pentru spalarea arsurilor tegumentelor produse de fenol. Nu este indicat la spalarea plagilor descoperite intinse si nici la aplicarea compreselor la sugari; in ultimul caz contraindicatia se bazeaza pe faptul ca alcoolul strabate tegumentele si neputand fi metabolizat satisfacator - deoarece echipamentul enzimatic al sugarilor este insuficient dezvoltat - poate determina intoxicatii grave, adesea mortale.
Progresele in studiul mecanismelor enzimatice de metabolizare a alcoolilor au aratat ca etanolul (alcoolul etilic) poate servi ca antidot in intoxicatia cu metanol si etilenglicol.
Intoxicatia acuta cu etilenglicol are loc prin ingerarea a 50-100 ml, mai ales accidental, datorita multiplelor intrebuintari ale acestuia, ceea ce il face usor accesibil: ca amestec antiger (antigel) pentru radiatoarele motoarelor; ca solvent (industria textila, poligrafie cauciuc); ca materie prima in industria maselor plastice, farmaceutica, manufactura tigaretelor etc.
Atat metanolul cat si etilenglicolul se metabolizeaza cu ajutorul acelorasi enzime si dupa acelasi mecanism ca si etanolul, insa cu o viteza de 5 ori mai mica la metanol si de 10 ori mai mica la etilenglicol, decat la etanol. Prin metabolizare, metanolul si etilenglicolul nu se detoxifica, ci dimpotriva isi intensifica toxicitatea, datorita caracterului mult mai toxic al metabolitilor lor.
In ambele intoxicatii, primul ajutor - in lipsa organelor competente - consta in administrarea de etanol ca antidot, care blocheaza prin competitie metabolizarea celor doi toxici, aparand astfel organismul de efectele nocive ale metabolitilor lor. De aceea sa da intoxicatului cu metanol sau etilenglicol, sa bea alcool etilic de 50°, tuica sau chiar vin, intr-o cantitate echivalenta cu 0,75 ml alcool de 96°/kg corp (aprox. 1/2 litru de vin sau 175 ml tuica de 30°), apoi se trimite de urgenta la medic.
Alcoolul etilic este, in anumite conditii, un toxic. Nocivitatea bauturilor alcoolice depinde de:
- produsul dintre cantitatea ingerata zilnic (doza) si perioada (luni, ani) de consumare a bauturii alcoolice;
- felul bauturii; se stie ca bauturile distilate (rachiu, coniac, tuica etc.) sunt mai nocive si mai distrofiante decat bauturile alcoolice fermentate (vinul, berea) chiar ingerate in cantitati echivalente de alcool. Fenomenul se explica prin absorbtia mai rapida si puterea iritanta mai mare a alcoolului in solutii mai concentrate (de ex. 500 ml bere determina un nivel de alcool in sange mai scazut, in aceiasi perioada de timp, decat 50 ml rachiu, cu aceiasi cantitate totala de alcool). De asemenea prezenta unor mici cantitati de substante nutritive in bauturile fermentate, suplineste partial carentele alimentare ale bautorilor, micsorand nocivitatea alcoolului. In fine, prezenta unor substante contaminante in bauturi distilate (de ex. plumb) si/sau a substantelor normale, dar in cantitati depasite (alcool metilic, alcooli superiori etc), contribuie la nocivitatea bauturilor alcoolice.
Alcoolul nu este util sau necesar pentru echilibrul nutritional si mentinerea sanatatii omului. Din contra, nocivitatea sa potentiala este un fapt bine stabilit.
Organismul poate suporta, fara risc toxic, 400-500 ml vin obisnuit (echivaland cu 40 ml alcool pur) pentru un barbat de greutate si activitate mijlocie si 3/4 din aceasta cantitate pentru femeie. Este obligatoriu ca bautura alcoolica sa fie repartizata in 24 ore, la principalele mese si sa nu constituie un obicei, caci se stie ca „alcoolismul incepe prin consumarea moderata de bauturi alcoolice“. Cantitatea de 200 ml vin, luata la o masa, nu determina cresterea alcoolului in sange peste 0,3 g‰, valoare la care se induc perturbari psihosenzoriale. Copiii pina la 14 ani nu vor consuma bauturi alcoolice, iar intre 14 si 18 ani, numai ocazional, bauturi cu alcool sub 3°.
Se considera abuziv orice consum de alcool care perturba, chiar inaparent, functionarea cerebrala sau care genereaza in timp, leziunile organice din intoxicatia etilica cronica (alcoolism). Trebuie facuta deosebirea intre: masa consumatorilor moderati, ocazionali; bautorii care ingerand sistematic si abuziv bauturi ajung uneori la dependenta si stare de alcoolism; consumatorii care, desi nu beau cu regularitate, comit excese repetate (betie).
Foto: gazetaromana.ro
