Medicină informativă

Aspectele sexualizarii puberale normale la fete

In raport cu varsta cronologica, pubertatea incepe si se desavarseste mai devreme la fete decat la baieti. Avansul fetelor fata de baieti este de aproximativ 2 ani. Primele fenomene care anunta inceputul pubertatii la fete apar in jurul varstei de 10—11 ani (la baieti 12—13 ani) iar maturarea generala sexuala se realizeaza in jurul varstei de 16 ani (la baieti 17—18 ani).

Ca si la baieti, sexualizarea puberala la fete se suprapune si este conditionata de un anumit grad de dezvoltare generala a organismului.

Criteriile de apreciere a desfasurarii fenomenului de sexualizare puberala iau in consideratie toate elementele care evidentiaza stadiul dezvoltarii generale a organismului, cum sunt: cresterea in inaltime si greutate, modularea formelor corporale dupa „modelul“ feminin, varsta osoasa.

La criteriile de apreciere a evolutiei generale a pubertatii, se adauga criterii specifice evolutiei sexualizarii puberale la fete, dependente de cresterea, dezvoltarea si diferentierea aparatului genital feminin, dar mai ales de intrarea in stadiul de functionalitate a intregului esafodaj de care depinde sexualizarea puberala. Acestea sunt: aparitia ciclului menstrual si a caracterelor sexuale secundare (cresterea sanilor, aparitia pilozitatii pe zone si de aspect specific sexului feminin, modelarea formelor corporale de asemenea dupa „modelul“ feminin).

In aprecierea stadiilor sexualizarii pubertare vom relua fiecare aspect in parte.

Organele genitale externe

Aparatul genital la femeie este format din organe genitale externe si organe genitale interne, cu glandele anexe.

Organele genitale externe sunt: muntele Venus, labiile (buzele) mari si mici, clitorisul.

Toate impreuna alcatuiesc vulva.

Muntele Venus este o ridicatura triunghiulara, asezata inaintea simfizei pubiene si deasupra labiilor mari. La pubertate, muntele Venus se acopera de par.

Labiile mari sunt doua cute tegumentare asezate in directie antero-posterioara, marginind lateral depicatura vulvara; in sus se continua cu muntele Venus, formand comisura anterioara, in jos se unesc la mica distanta de anus, formand comisura posterioara. Fetele exterioare sunt acoperite de par, fetele interne sunt formate din piele subtire, cu numeroase glande sebacee si sudoripare.

Labiile mici sunt de asemenea doua cute tegumentare asezate paralel si inlauntrul labiilor mari; intre ele se delimiteaza spatiul vaginal.

— Vestibulul vaginal si himenul. La virgine vestibulul vaginal este delimitat catre exterior de o membrana fibroasa, perforata (lasa sa se scurga sangele menstrual), care la primul contact sexual se rupe. Aceasta membrana este himenul si este singurul semn al virginitatii. Catre interior, vestibulul vaginal se continua cu canalul vaginal.

Clitorisul este un organ impar anatomic analog cu penisul la barbat, situat median, imediat sub comisura anterioara a labiilor mici, deasupra orificiului ureteral. Ca structura, clitorisul este format din corpii cavernosi inveliti intr-o membrana fibro-elastica, are functie erectila si este unul din organele cu importanta deosebita in realizarea senzatiilor de voluptate la femeie.

Orificiul ureteral — fara a face parte din organele genitale — este orificiul de eliminare a urinei; el se deschide tot la nivelul vulvei, deasupra orificiului vaginal. Importanta practica a acestei vecinatati o constituie faptul ca infectii ale organelor genitale, vulvare sau vaginale pot sa contamineze si caile de eliminare a urinei, sa duca la „infectie urinara“.

Glande cu rol de secretie externa si rol de organe erotogene, situate la nivelul vulvei, sunt: glandele Bartholin, corpusculii voluptatii, situate pe suprafata labiilor mici si bulbii vestibulului, situati pe partile laterale si inferioare ale vaginului.

Organele genitale interne

Organele genitale interne sunt: uterul, ovarele, trompele si vaginul.

Ele sunt situate in micul bazin, fiind protejate posterior si lateral de inelul osos al acestuia, inferior de planseul perineal, format din muschi, fascii, vase si nervi. Planseul perineal este o formatiune supla, facand posibila dilatarea orificiului vaginal la trecerea capului copilului in timpul nasterii.

Uterul este un organ impar, situat median in partea cea mai de jos a micului bazin, are forma de para turtita, asezata cu partea lata in sus. Aceasta formeaza ceea ce se numeste corpul uterin. Partea ingusta privind in jos formeaza colul uterin, iar prin canalul colului uterin se face comunicarea cu vaginul. Colul uterin proemina la nivelul planseului vaginal.

Uterul este un organ muscular captusit in interior de o mucoasa bine vascularizata. Este organul la nivelul caruia, sub influenta hormonilor sexoizi, se produc modificari ciclice, lunare, ceea ce constituie „ciclul menstrual“, expresie caracteristica a activitatii sexuale la femeie.

In situatia de „sarcina“, uterul este organul in care se dezvolta si creste produsul de conceptie — fatul — in cele 9 luni de gestatie, pana la nastere.

In aceasta perioada, modificarile care au loc sunt deosebite; nu ne vom opri asupra lor dar subliniem importanta uterului ca organ „receptor“ al tuturor modificarilor starii functionale sexuale (ciclul menstrual, sarcina).

Ovarele sau gonadele feminine sunt glande pereche situate pe partile laterale ale uterului si deasupra trompelor. Ele sunt fixate de organele vecine prin ligamente. Cu mici diferente de marime si greutate, in raport cu perioada functionala (preovulatie, ovulatie, sarcina), ovarele au greutatea de circa 4—8 g, forma ovala si consistenta elastica. Ovarele indeplinesc in organism doua functii: functia de ovulatie si functia de glande endocrine, prin secretia de hormoni sexoizi.

In interiorul ovarelor se gasesc, de la formarea lor (din perioada vietii intrauterine), „celulele germinative“. Ele se afla in numar foarte mare, aproximativ patru sute de mii, din care ajung sa se matureze unul in fiecare luna, pe toata perioada vietii sexuale a femeii (de la 15 la 45—50 de ani), in medie patru sute.

Rolul ovarelor in aceste perioade este de „maturare“ si „expulzare“ a ovulului matur in trompe. Aceasta este functia de ovulatie. Functia endocrina se realizeaza sub influenta factorilor neuroendocrini, dintre care hormonii stimulanti hipofizari sunt cei mai importanti. Ovarele secreta in mod ciclic hormoni sexualizanti, dintre care foliculina si progesteronul sunt cei mai importanti. Rolul lor in sexualizare la pubertate si mentinerea elementului de sexualizare este deosebit.

Trompele sunt doua conducte ce fac legatura intre ovare si uter. Capatul dinspre ovar este usor largit si franjurat, capatul dinspre uter se uneste cu acesta in partea superioara si laterala a acestuia.

Ovulul matur expulzat de ovar este aspirat, prin mecanisme biochimice, la capatul ovarian al trompei.

Fecundatia ovulului de catre spermatozoid se face in trompa. Drumul pana la acest punct il face spermatozoidul, care are o mai mare mobilitate. Dupa fecundatie, „oul“ rezultat coboara in uter, unde se fixeaza pe mucoasa uterina. Daca fecundatia nu a avut loc, ovulul cade in uter, de unde va fi eliminat odata cu sangele menstrual.

Vaginul este un conduct musculo-membranos cu o lungime de aproximativ 7—8 cm, situat intre uter si vulva. Extremitatea superioara a vaginului comunica cu uterul prin orificiul colului uterin; extremitatea inferioara se deschide in vulva la nivelul vestibulului vaginal. Vaginul este calea de eliminare a fluxului menstrual, calea de intrare a lichidului spermatic, iar in timpul nasterii, canalul de expulzie a copilului.

Vaginul are rol important in actul de copulatie, realizand, prin contractiile ritmice pe care le activeaza tensiunea erotica a femeii, fenomenul de orgasm (descarcarea nervoasa brusca, ce confera satisfactia finala a actului sexual).

Organele genitale la pubertate

Organele genitale externe. Se modifica orientarea vulvei, care in timpul copilariei este orientata vertical, iar la pubertate coboara in jos si inapoi, ajungand sa se instaleze intre coapse, in pozitie orizontala.

Organele genitale interne nu sunt vizibile la observatia directa, dar la nivelul lor se petrec cele mai importante transformari. Transformarile care au loc la nivelul uterului si ovarelor sunt morfologice, de dezvoltare si diferentiere tisulara, dar mai ales legate de intrarea lor in stadiul functional. Rezultat al intrarii organelor genitale in stadiul functional este instalarea „ciclului menstrual“, eveniment deosebit de important in desfasurarea manifestarilor puberale.

Momentele evolutiei sexualizarii puberale normale la fete

Pentru aprecierea stadiilor de evolutie a sexualizarii puberale la fete sunt luate in consideratie urmatoarele elemente:
1. Dezvoltarea sanilor.
2. Dezvoltarea pilozitatii pubiene si axilare.
3. Transformarile la nivelul aparatului genital.
4. Aparitia ciclului menstrual.
5. Modificarea formelor corporale dupa fenotipul specific feminin.
6. Varsta osoasa.

1. Dezvoltarea sanilor este primul semn al sexualizarii la fete, martor al intrarii in activitate a hormonilor sexualizanti ovarieni. Inceputul dezvoltarii sanilor apare in jurul varstei de 11 ani, se continua progresiv inca 3—4 ani de la debut, in jurul varstei de 14—15 ani sanii fiind complet dezvoltati. In evolutia dezvoltarii sanilor sunt descrise 5 stadii (dupa J. M. Tanner).

Stadiul I — glanda mamara nedezvoltata, areola usor reliefata sunt caracteristice stadiului prepuberal, varsta 9—10 ani.
Stadiul II — glanda mamara incepe sa creasca, se reliefeaza ca o mica ridicatura sub mamelon, varsta 10—11 ani.
Stadiul III — glanda mamara continua sa creasca, sanul capata contur, varsta 12—13 ani.
Stadiul IV — sanul este bine reliefat, areola bine conturata, mamelonul proeminent. Mamelonul si areola se pigmenteaza — varsta 14—15 ani.
Stadiul V — sanul complet dezvoltat, mamelonul proeminent, varsta 15—16 ani.

Dezvoltarea sanilor poate fi usor asimetrica, fara a avea nici o semnificatie patologica.

2. Dezvoltarea pilozitatii la sexul feminin se limiteaza la pilozitatea pubiana si axilara. Pilozitatea pubiana apare prima, in jurul varstei de 11 ani, sub forma de fire razlete, pe pubis si labiile mari. In stadiile urmatoare, varsta 12—13 ani, perii pubieni devin incretiti, cu firul mai gros, inchisi la culoare si ocupa intreaga suprafata pubiana, luand forma unui triunghi cu varful in jos si baza putin deasupra simfizei pubiene. In jurul varstei de 14—16 ani, pilozitatea pubiana capata aspectul caracteristic varstei adulte.

Pilozitatea axilara apare aproximativ la un an si jumatate de la ivirea pilozitatii pubiene, in 2—3 ani atingand abundenta caracteristica varstei adulte.

3. La nivelul aparatului genital sunt vizibile numai transformarile organelor genitale externe.

Se modifica orientarea vulvei, care din pozitia verticala devine orizontala si se situeaza intre coapse, se dezvolta labiile mari si labiile mici, labiile mari se pigmenteaza. Clitorisul creste si devine erectil, iar glandele Bartholin incep sa secrete. Concomitent se dezvolta si organele genitale interne, ovarele, uterul si vaginul. Dezvoltarea si diferentierea lor se evidentiaza mai ales prin intrarea in stadiul functional.

4. Aparitia ciclului menstrual. Primul ciclu menstrual apare intre 11 si 14 ani, varsta medie fiind de 13 ani. Primele menstre sunt anovulare (nu se produce ovulatia) si adesea aritmice, de obicei cu cicluri mai lungi. Rar, dar posibil, primele menstre pot sa fie foarte abundente, adevarate hemoragii. In aceste cazuri se apeleaza urgent la un consult medical de specialitate (medic ginecolog sau endocrinolog).

5. Modelarea formelor corporale incepe odata cu debutul pubertatii, cu accelerarea ritmului de crestere in inaltime, urmata de cresterea in greutate. Oasele scheletului sunt mai subtiri, cu tuberozitati putin reliefate, musculatura relativ slab dezvoltata, stratul adipos bine reprezentat si cu topografie specifica sexului: pe coapse, pe pubis, pe abdomen si fese. Bazinul este larg, egal sau depaseste usor umerii, mersul este usor leganat, pielea subtire si catifelata, acneea puberala are o frecventa mai mica decat la baieti. Pilozitatea corporala este rara, cu fire subtiri, pilozitatea capului abundenta, cu fire subtiri si lungi.

In jurul varstei de 13—14 ani, odata cu dezvoltarea sanilor, corpul adolescentelor capata aspectul caracteristic fenotipului feminin.

In jurul varstei de 16 ani cartilajele de crestere se inchid si odata cu aceasta se opreste cresterea in inaltime.

6. Varsta osoasa se apreciaza radiografic dupa aparitia anumitor puncte de osificare. Este un examen strict medical si de specialitate. In mod normal aparitia „anumitor" puncte de osificare se suprapune in timp cu aparitia „anumitor“ evenimente puberale cum sunt accelerarea ritmului de crestere staturala (saltul tural), aparitia primului ciclu menstrual etc. Este important a se aprecia varsta osoasa mai ales in cazul tulburarilor de crestere in inaltime (adolescenti prea scunzi sau prea inalti).

Dezvoltarea fizica este completa. Aparitia celui de al treilea molar (maseaua de minte) la fete cat si la baieti incheie ciclul de crestere si dezvoltare; se continua adaptarile functionale. Prin efortul pe care organismul l-a facut pentru cresterea si diferentierea corporala a lasat neimplinite unele sisteme functionale si de adaptare, cum sunt sistemul circulator, aparatul respirator, sistemul neurovegetativ si metabolismul. Este inca o perioada „fiziologica sensibila“ fapt de care trebuie sa tina seama atat adolescentii (sa nu se expuna usor situatii de efort prea mari) cat si parintii si educatorii, in solicitarile pe care le cer acestora. Pot sa apara in aceasta perioada tulburari de circulatie, variatii ale tensiunii arteriale, hipo sau hipertensiune functionala, tulburari in metabolismul calciului — spasmofilie etc.

Foto: cbsnews.com