Cafeaua si activitatea nervoasa superioara
- Medicamente -
Medicamentele care stimuleaza sistemul nervos central se caracterizeaza prin proprietatea lor comuna de a intensifica activitatea diferitelor segmente ale acestuia. Ele se deosebesc insa nu numai prin faptul ca actioneaza diferit asupra unor anumite segmente, dar si prin mecanismul lor de actiune. Dar cu toate ca aceste medicamente au efecte uneori spectaculare, ele au o importanta terapeutica minora. Aceasta deoarece stimularea activitatii nervoase pe o perioada lunga de timp este urmata, invariabil, de un efect opus, si anume de inhibitie, in masura proportionala cu intensitatea si durata actiunii stimulantului. Asadar, stimularea prin medicamente a sistemului nervos central este de scurta durata si de aceea se recurge la ea numai in cazurile de urgenta, caracterizate printr-o pronuntata inhibitie nervoasa centrala. In grupul acestor medicamente se incadreaza: stimulantele psihomotorii, antidepresivele, asa-numitele analeptice bulbare si substantele stimulante ale activitatii maduvei spinarii.
Medicamentele stimulante psihomotorii cresc activitatea nervoasa superioara, psihica, motorie si senzitivo-senzoriala, prin stimularea scoartei emisferelor cerebrale. Principalele medicamente din acest grup sunt: benzedrina, obtinuta pe cale sintetica, si cafeina, alcaloid vegetal. Dintre acestea, ne vom opri pe scurt asupra cafeinei, insistand asupra rolului acesteia in activitatea nervoasa superioara.
Cafeina este o substanta care se gaseste in cateva plante intrebuintate de multa vreme, in toata lumea, pentru prepararea de bauturi stimulante. Astfel, ea se gaseste in boabele de cafea (Cofeea arabica), in frunzele de ceai chinezesc (Thea sinensis), in fructele arborelui de cacao (Theobroma cacao), in nucile de cola (Cola mitida). Folosita initial ca substanta medicamentoasa, in anumite stari patologice, cafeina este utilizata astazi sub forma a diferite preparate, dar nu in scop terapeutic, ci ca un mijloc eficace in lupta omului modern cu oboseala fizica si intelectuala care se instaleaza in mod natural dupa eforturi prelungite. Cum preparatul cel mai frecvent intrebuintat in acest scop este cafeaua, ne vom opri indeosebi asupra ei.
De la descoperirea principiului activ din cafea (1820), denumit cafeina, si pana in prezent inca nu a incetat controversa oamenilor de stiinta cu privire la utilitatea sau nocivitatea cafelei pentru organismul omenesc.
Dupa multi autori, substantele prezente in cafea, ingerate in doze netoxice, sunt mai mult binefacatoare decat nocive. Alaturi de cafeina, in cafea se mai gasesc si alte substante care-i confera acesteia calitatile unui aliment comestibil complex. Este vorba in principal de grasimi, existente in proportie de 12,5 g% fata de cafeina, care atinge o concentratie de numai 1,35 g%.
Cafeina actioneaza asupra sistemului nervos central, influentand procesul activitatii nervoase superioare, printre care perceptia, capacitatea de concentrare, puterea de abstractizare si de generalizare etc. Dar nu numai cafeina, ci si celelalte substante existente in cafea (teobromina, teofilina) exercita un efect stimulator asupra creierului uman, asupra functiilor psihice si senzoriale.
Efectul se evidentiaza mai bine cand organismul este obosit, in timpul digestiei si dupa ingestia de bauturi alcoolice. In acest sens, este edificatoare urmatoarea experienta: s-a administrat cate o ceasca de cafea la 10 persoane care trebuiau sa faca intr-un termen fix un numar oarecare de calcule. Concluzia: la toate persoanele s-a observat o crestere cantitativa a numarului de calcule rezolvate cu 4,7% fata de rezultatele celor care nu bausera cafea. De asemenea, procentul de calcule rezolvate fara greseala a fost cu 3,1% mai mare la cele care primisera cafea. Este interesant si practic sa retinem ca aceeasi experienta da rezultate negative daca doza de cafea este de doua-trei cesti.
Efectul stimulator al cafeinei este folositor persoanelor care nu au un somn destul de adanc in prima parte a noptii si dorm foarte adanc in orele de dimineata cand desteptarea se face cu greu si cand capacitatea de lucru este scazuta. In acest caz, o ceasca de cafea este suficienta pentru a permite consumatorului sa se adapteze repede la activitatea intelectuala intensa pe care o cer orele de dimineata. Acelasi lucru se observa dupa-amiaza, cand, dupa ingestia de alimente, procesul de digestie cere o redistribuire a sangelui pompat de inima mai ales catre tubul digestiv, ceea ce atrage dupa sine scaderea fluxului sanguin catre sistemul nervos central provocand oboseala si somnolenta, fenomene care pot fi inlaturate cu o ceasca de cafea. Evident, este de preferat solutia fiziologica, respectiv o ora, doua de somn natural. Dar cand programul nu permite acest lucru, cafeaua apare ca salvatoare.
Cafeaua, prin compozitia ei si mai ales prin componenta cafeinica, are efecte asupra muschiului contractil al inimii si asupra vaselor care — vehiculand sangele cu substante nutritive — hranesc acest muschi. De asemenea, in doze mari, cafeaua actioneaza asupra centrilor de automatism ai inimii carora le mareste ritmul de descarcare a impulsurilor. Luata insa in doze mici, cafeaua nu accelereaza bataile inimii.
Multa lume se intreaba daca hipertensiunea arteriala, atat de frecventa in zilele noastre din cauza cresterii vertiginoase a factorilor de stres, contraindica total folosirea cafelei. Pentru a raspunde la aceasta intrebare, vom prezenta succint actiunea componentelor cafelei asupra vaselor sanguine si indeosebi asupra sistemului arterial. Prin actiunea de excitare a sistemului nervos central, cafeina creste tensiunea arteriala la 30% dintre bolnavii care prezinta o hipertensiune avansata. Cresterea este insa moderata, ea nedepasind circa 10-15 mm Hg, ceea ce nu schimba catusi de putin valorile tensiunii arteriale; din contra, in unele cazuri aceasta doza de cafea poate sa produca o scadere moderata atat a tensiunii arteriale maxime, cat si minime. Efectele se instaleaza in 20-40 de minute si dispar dupa aproximativ doua ore.
Aceasta scadere a tensiunii arteriale se explica prin efectul de dilatare a vaselor periferice — mai ales ale membrelor, rinichilor si pielii — de catre cafeina din cafea. Dilatarea se datoreste scaderii starii de contractie a muschilor netezi care se gasesc in peretii arterelor periferice. Daca se iau in consideratie aceste efecte asupra sistemului arterial, atunci de ce dozele mici sau chiar moderate de cafea sa fie contraindicate in hipertensiunea arteriala fara complicatii?
Efectul favorabil al cafelei in timpul unor dureri de cap este bine cunoscut. El se explica tocmai prin actiunea stimulanta exercitata de cafeina asupra fluxului sanguin normal al arterelor cerebrale. Contrar datelor mai vechi, potrivit carora cafeina ar avea o actiune de vasodilatatie cerebrala, tehnicile moderne de investigatie (metoda radioizotopica) au demonstrat fenomenul invers. De aceea, o ceasca de cafea poate diminua sau inlatura o durere de cap obisnuita prin actiunea vasoconstrictoare cerebrala a cafeinei si, ca o consecinta, prin micsorarea fluxului sanguin cerebral. O parte din bolnavii suferinzi de crize migrenoase moderate beneficiaza de actiunea antinevralgica a cafelei, adaugata, bineinteles, unor medicamente antimigrenoase. Mai mult, in cazurile usoare de migrena unii bolnavi isi alunga suferinta cu o singura ceasca de cafea.
Sistemul muscular al omului este, de asemenea, influentat favorabil de catre cafea. Experientele pe oameni si pe animale au confirmat observatiile empirice, demonstrand ca sub actiunea cafelei se produce cresterea contractiilor musculare, marirea capacitatii de munca si indepartarea oboselii musculare.
Un efect interesant al cafelei consta in cresterea secretiei sucurilor digestive, respectiv a sucului gastric, biliar si pancreatic. Intensificarea secretiilor digestive este urmata, bineinteles, de o digestie mai eficace. Asa se explica de ce o ceasca de cafea luata dupa masa usureaza digestia la foarte multi consumatori.
Dar sa vedem acum reversul medaliei, adica actiunile adverse ale cafeinei. Folosita in terapeutica sau ingerata sub forma de cafea in doze mari, cafeina poate produce si fenomene nedorite. Cafeina si bauturile sau preparatele care o contin — cafeaua, ceaiul, bauturile racoritoare bogate in cafeina (coca-cola, pepsi-cola), bauturile alcoolice cafeinate, ciocolata etc. — pot provoca tulburari digestive, cardiovasculare, respiratorii, neuropsihice si urinare.
Tulburarile digestive se intalnesc mai rar la consumatorii de cafea sau de alte bauturi bogate in cafeina, in schimb, unii se plang deseori de senzatia de arsura in partea superioara a abdomenului (epigastru), uneori de dureri in aceeasi regiune si au frecvent greturi. Aceste tulburari se explica prin actiunea stimulatorie a cafeinei si a altor componente din cafea asupra secretiei de suc gastric, respectiv printr-o hipersecretie. La bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal consumul de cafea este daunator prin cresterea acidului clorhidric din sucul gastric care agraveaza ulcerul grabindu-i evolutia spre hemoragii digestive sau chiar perforatii. Marii consumatori de cafea pot prezenta si tulburari ale tranzitului intestinal, fie in sensul accelerarii lui (diaree), fie in sensul incetinirii (constipatie).
Tulburarile cardiovasculare lipsesc la cei mai multi consumatori de cafea care nu folosesc doze mari. Desi cafeina nu schimba cantitatea de sange care circula prin vasele ce hranesc inima (arterele coronare), la marii consumatori de cafea se produce cresterea consumului de oxigen la nivelul muschiului cardiac, ceea ce poate precipita aparitia crizelor de angina pectorala. Se sustine astazi ca la persoanele cu ateroscleroza coronariana cafeina accentueaza evolutia procesului aterosclerotic, grabindu-le evolutia catre insuficienta coronariana. De aceea persoanele care au afectiuni coronariene trebuie sa renunte la consumul de cafea.
Tulburarile respiratorii produse de cafeina se intalnesc mai rar si numai la marii bautori de cafea, care se plang de o senzatie neplacuta in timpul respiratiei, senzatie asociata cu o stare de irascibilitate, tulburari de somn si palpitatii.
Manifestarile neuropsihice apar numai la consumatorii care abuzeaza frecvent de cafea. La acestia se instaleaza o stare de irascibilitate, neliniste, agitatie psihomotorie, precum si tendinta de a fi logoreici. Depasirea dozelor admise de cafea stimuleaza puternic functiile senzoriale de la nivelul scoartei cerebrale determinand aparitia de acufene (zgomote in urechi) sau fosfene (scantei ori muste zburatoare in campul vizual). La conducatorii auto excesul de cafeina sau de cafea, prin stimularea senzoriala si in special cea vizuala, poate duce la erori in aprecierea corecta a distantei si a vitezei de deplasare a celorlalte vehicule, tulburari ce pot cauza aparitia unor accidente.
La cele mai multe persoane, abuzul de cafea sau de bauturi cafeinate, mai ales dupa-amiaza ori seara, provoaca tulburari ale somnului manifestate fie prin intarzierea instalarii lui, fie prin superficializare, individul trezindu-se cu usurinta la zgomote de foarte slaba intensitate. Manifestarile acestor actiuni adverse dispar insa la 1—2 saptamani de la suprimarea consumului de cafeina.
In sfarsit, cafeina si celelalte substante active din cafea (teofilina, teobromina) produc si tulburari urinare, caracterizate indeosebi prin cresterea cantitatii de urina eliminate in 24 de ore.
In concluzie, consumul abuziv de cafeina prezinta numeroase dezavantaje care ne fac sa indemnam populatia la reducerea consumului de cafea si a bauturilor cafeinate.
Medicamentele antidepresive sunt substante care actioneaza asupra sistemului nervos central si in special a scoartei cerebrale, avand ca efect principal inlaturarea starilor de depresiune psihica. Astfel, preparatul romanesc Antideprin imbunatateste simtitor starea psihica, creste capacitatea de munca si indeparteaza, in cele mai multe cazuri, tulburarile psihice.
Medicamentele stimulante ale centrilor nervosi din bulbul rahidian actioneaza predominant asupra centrilor nervosi vegetativi din bulbul rahidian (segmentul posterior terminal al trunchiului cerebral), care coordoneaza activitatea respiratorie si a vaselor sanguine. Din acest grup de medicamente fac parte pentetrazolul, nicetamidul, karionul, folosite in starile grave de tulburare a functiei centrilor vitali din bulb.
Medicamentul stimulant al maduvei spinarii este reprezentat de stricnina, care actioneaza predominant asupra acestui segment al sistemului nervos central. Stricnina stimuleaza nu numai maduva, ci si centrii nervosi din bulb (centrul vasomotor si respirator), si chiar scoarta cerebrala, de aceea are o larga intrebuintare.
Foto: frumoasele.ro
