Care este regimul de viata pe care trebuie sa-l urmeze bolnavul de hepatita?
- Boli digestive -
Bolnavul de hepatita sta in spital atat cat considera medicul specialist ca este nevoie, adica pana ce boala intra in declin iar probele de laborator merg spre normalizare. In momentul iesirii din spital el este ameliorat, nu mai are nevoie de supraveghere zilnica si nu mai este contagios. Spunem ca este in perioada de convalescenta. El va fi instruit asupra masurilor pe care va trebui sa le ia, in continuare, acasa pentru a se vindeca complet.
Desi, in aceasta perioada, bolnavul se simte in general bine, el nu este vindecat in sensul ca leziunile din ficat nu sunt inca vindecate, ele mai persistand cateva luni. In aceasta perioada de convalescenta intervine rolul familiei care va trebui sa ajute bolnavul sa respecte toate indicatiile medicului curant pentru a nu dauna sanatatii inca instabile a bolnavului. Foarte importante sunt: regimul de odihna, regimul alimentar si tratamentul medicamentos.
a) Regimul de odihna trebuie continuat chiar de la parasirea spitalului. Astfel, chiar transportul pana acasa e bine sa nu fie facut pe jos sau cu mijloacele de transport in comun care ar putea obosi bolnavul. Ajuns acasa va trebui sa continue repausul la pat cel putin inca doua saptamani si chiar dupa aceea. Va dormi pe noapte circa 10—12 ore si se va odihni dupa-amiaza in pat 2—4 ore. Culcarea seara va trebui sa fie intotdeauna devreme.
Important de stiut este ca repausul va trebui sa fie nu numai fizic ci si psihic, astfel ca vor fi evitate emotiile puternice, incordarile nervoase, discutiile aprinse, supararile, distractiile si petrecerile pana noaptea tarziu.
Sunt complet contraindicate alergarile, participarea la concursuri sportive, ascensiunile pe munte pentru ca toate acestea suprasolicita organismul si respectiv ficatul.
Este bine ca, in prima parte a concediului medical, sa se continue repausul asemanator cu cel de la spital iar, in a doua parte, se pot incepe mici activitati, plimbari si apoi treptat reluarea activitatii obisnuite. Dar trebuie sa mentionam aici ca reluarea activitatii obisnuite si a serviciului poate fi facuta numai cu avizul medicului, atunci cand considera el ca este momentul in urma examenului clinic si de laborator. Reluarea lucrului se va face treptat, evitand la inceput eforturile mari. Se va evita lucrul peste program si surmenajul si, eventual, facand pauze pentru odihna si alimentatie. Este preferabil ca, la intoarcerea de la lucru, fostul bolnav de hepatita sa doarma 1—2 ore.
Elevii si studentii care au fost bolnavi nu trebuie sa faca eforturi mari pentru a recupera cursurile pierdute, ei trebuie sa reintre in programul obisnuit treptat si fara eforturi mari la inceput, avand nevoie neaparat de repaus la pat 10—12 ore pe zi. Este preferabil sa repete anul scolar decat sa faca o recadere a bolii. Elevii vor fi scutiti de sport si de activitati fizice grele.
b) Regimul alimentar din perioada de convalescenta se prelungeste, in general, aproximativ un an. Se prefera o alimentatie proaspata cu mancaruri gatite usor, aproape de starea lor naturala. Nu vor fi utilizate alimentele vechi, conservate. Nu se recomanda sa se gateasca cu rantas sau prajeli. Fostul bolnav trebuie sa manance in liniste, fara graba, putin si mai des. Regimul de hepatita este foarte variat. Conform principiilor nutritive, in continuare vom arata care sunt alimentele recomandate cat si cele interzise pentru fostii, bolnavi de hepatita.
Alimente recomandate:
a) Carne si mancarurile de carne — se permite carnea de pasare, vitel sau vaca fiarta, la gratar sau perisoare. Se permit si sarmalutele in foi de vita; de asemenea, se poate consuma pestele slab.
b) Laptele si derivatele sale — laptele dulce si batut, iaurtul, branza de vaci, urda dulce, casul, telemeaua. Se recomanda o cantitate de 300—-400 g/zi.
c) Produsele fainoase — cum sunt macaroanele, taieteii, orezul sau grisul, fierte bine in lapte sau cu branza de vaci, eventual cu bulion sau suc de rosii sau chiar cu unt. Se mai pot prepara sub forma de papanasi cu branza de vaci, budinci de macaroane, de gris sau orez. Se mai pot consuma biscuiti, paine alba, mamaliguta.
d) Ouale fierte moi sau ochiuri romanesti (adica fierte in apa si servite cu unt proaspat) dar nu mai des de doua ori pe saptamana. Se vor evita numai de bolnavii care sufera de colecistopatii.
e) Grasimile — se indica numai untul proaspat, frisca si grasimile vegetale (untdelemnul). Acestea nu vor depasi insa 50 g zilnic.
f) Vegetale — sunt permise o serie de zarzavaturi si legume crude cum ar fi: salate crude, legume verzi, sfecla rosie fiarta, morcovi, patlagele rosii, preparate toate sub forma de salate, soteuri de legume, pireuri, supe de zarzavat ingrosate cu fainoase si supe-crema de legume.
g) Supe si ciorbe — se admit pe langa supele de zarzavat cu paste fainoase si cele de pasare si vaca, precum si ciorbele cu bors, de vaca, de perisoare, de oase, toate fara sa fie condimentate.
h) Sosurile — sunt permise numai cele dietetice, preparate numai cu unt proaspat sau untdelemn, fara rantas, prajeli si condimente.
i) Fructele — sunt permise aproape toate, cu exceptia nucilor, alunelor si migdalelor.
j) Dulciurile — sunt indicate mai ales cele naturale sau preparate din fructe. Astfel amintim: mierea de albine, marmelada, gemuri, dulceata, serbet, spuma de fructe cu albus, creme de lapte, de zahar ars, prajituri cu fructe, cu branza de vaci etc.
k) Bauturi — sunt permise toate oranjadele, sucurile si siropurile de fructe, compoturile, ceaiurile de plante.
Alimente interzise:
In general, sunt interzise: alcoolul, condimentele, mancarurile prajite, gatite cu sosuri, rantasuri, grasimea de porc (untura), precum si conservele de carne si peste.
Sa dam cateva exemple:
— Grasimi — untura de porc, slanina, grasimi prajite.
— Carnea grasa — de porc, berbec, gasca, vanat etc, carnea conservata, afumata, mezeluri. Apoi carnea tocata condimentata si prajita, peste gras.
— Ouale — prajite.
— Legumele uscate — fasole, mazare.
— Unele zarzavaturi — castraveti, conopida, vinete, ceapa, usturoi.
— Sosurile — cu rantas si grasime incinsa.
— Fructele — nucile, alunele, migdalele.
— Condimentele — ardei iute, piper, boia iute hrean.
— Dulciuri — prajiturile cu multa crema cu unt si galbenusuri multe.
Vrem sa atragem atentia, inca odata, asupra interzicerii absolute a bauturilor alcoolice timp de cel putin un an de la trecerea bolii, deoarece acestea pot produce complicatii de tipul hepatitei cronice si cirozei cu urmari serioase pentru tot restul vietii.
c) Tratamentul cu medicamente
In convalescenta, medicamentele nu au decat valoare foarte limitata in vindecarea si refacerea organismului.
Eventual vor fi utilizate vitaminele sau unele medicamente ce ajuta digestia sau drenarea bilei dar numai daca medicul indica aceasta.
Foto: revistaplafar.ro
