Riscul consumului concomitent de alcool si medicamente
Recent s-a admis existenta unui tip nou de poluare, denumit „poluare interna“, produsa de consumul excesiv de medicamente, ca si de alimente continand aditivi alimentari si contaminanti. Se observa, in timp, fenomene negative, uneori mai extinse si mai grave decat acelea determinate de poluantii „clasici“ ai mediului ambiant. Consecintele consumului concomitent de mai multe medicamente, ca si a interactiunii acestora cu alcoolul sau si poluanti - pesticide, cancerigene etc. - au deosebita importanta pe plan terapeutic si toxicologic.
Consumul de medicamente pe scara mondiala creste intr-un ritm mai rapid decat insusi ritmul cresterii populatiei, care se dubleaza in prezent la 25 ani. Explozia consumului de medicamente in tarile dezvoltate economic nu este dependenta de sporirea morbiditatii, ci este asociata cu tensiunea, anxietatea, sentimentul de frustrare, inerente vietii moderne. Toate acestea favorizeaza un mare consum de vitamine, sedative, hipnotice, uneori chiar psihotrope, adesea administrate simultan.
Din cauza administrarii masive a agentilor farmaceutici si a cresterii ponderii poluantilor din mediu, ca si a numarului crescand de alcoolici si a faptului ca multi dintre acestia nu sunt recunoscuti ca atare, interactiunea alcoolului cu diferiti inductori enzimatici medicamentosi constituie un risc: atat intoxicatia acuta cu alcool, cat si alcoolismul (intoxicatia cronica) pot afecta dozajul multor medicamente (anestezice, hipoglicemiante orale, anticonvulsivante, anticoagulante etc). Astfel in S.U.A., unde peste 100 milioane de persoane consuma curent bauturi alcoolice, dintre care peste 10 milioane sunt alcoolici, sunt prescrise anual aprox. 100 milioane de retete cu tranchilizante. Ca urmare, in 1976 au fost intoxicate grav, prin consum concomitent de alcool si tranchilizante, 4700 de persoane, dintre care 2700 au sucombat. Se considera ca mai multi alcoolici mor din cauza interactiunii medicamentoase decat a intoxicatiei etilice acute. Aceiasi asociere a cauzat numeroase sinucideri, decese accidentale si accidente de circulatie. Fenomenul apare nu numai la alcoolicii inveterati, ci la orice consumator ocazional de alcool, concomitent cu unele medicamente.
Interactiunea alcoolului cu unele medicamente este adesea paradoxala: persoanele intoxicate acut cu alcool - indiferent daca sunt sau nu alcoolice - prezinta o sensibilitate marcata la multe medicamente, inclusiv sedative si tranchilizante, fenomen atribuit aditiei sau sinergismului alcool-medicament la nivelul sistemului nervos central. Dimpotriva, alcoolicii (intoxicatii cronici) - chiar in perioadele de sobrietate - manifesta toleranta, in special pentru barbiturice, ceea ce se datoreste adaptarii sistemului nervos central. Odata cu descoperirea unei cai de metabolizare microzomiala, comuna pentru medicamente si, partial, pentru alcool, interpretarea sensibilitatii crescute la medicamente a persoanelor intoxicate acut cu alcool si a tolerantei alcoolicilor la unele medicamente, a putut fi reconsiderata.
Cand etanolul este ingerat intr-o doza unica masiva, metabolizarea medicamentelor este micsorata si acest efect explica - alaturi de actiunea depresanta a alcoolului asupra sistemului nervos central - sensibilitatea crescuta a subiectilor in stare de ebrietate, la barbiturice si alte sedative. Din contra, etanolul consumat cronic, stimuleaza metabolismul unor medicamente, ca si al sau propriu, prin fenomenul de inductie enzimatica. Toleranta alcoolicilor, chiar in perioada de abstinenta, atat la alcool, cat si la unele medicamente, poate fi explicata - alaturi de adaptarea sistemului nervos central - si printr-o toleranta metabolica, determinata prin stimularea enzimelor microzomiale in urma ingestiei repetate de alcool.
Actiunea toxica proprie alcoolului este modificata prin intensificare sau micsorare, in functie de consumul concomitent cu unele medicamente.
Interreactiile aparute la consumul concomitent de alcool si medicamente sunt dependente de 3 factori:
- alcoolul: in functie de tipul de intoxicatie - cronica sau acuta (accidentala sau in cazul alcoolismului cronic) - determina raspunsuri variate si chiar aparent paradoxale la consumul concomitent cu unele medicamente; in plus, alcoolul fiind consumat de obicei sub forma de bauturi si nu ca atare, variatele componente ale acestora pot actiona sinergic sau antagonic, potentand sau micsorand actiunea medicamentelor;
- medicamentele influenteaza prin structura, doza, durata tratamentului si prin asociere cu alte medicamente (polipragmazie);
- subiectul, prin caracteristicile sale biogenetice, starea de sanatate, mediul de viata, etc. participa la aparitia modului si intensitatii raspunsului interreactiei alcool-medicament.
Alcoolul actioneaza asupra organismului ca molecula intreaga, dar mai ales sub forma de metaboliti.
a) Alcoolul ca atare influenteaza in principal sistemul nervos central, aparatul digestiv si aparatul cardiovascular.
Sistemul nervos central
Efectul excitant al alcoolului este accentuat de medicamente antidepresive de tip IMAO (iproniazida, fenelzina etc.) putand aparea starea de confuzie mintala si delir. Actiune similara pot avea si alimentele cu continut bogat in tiramina (branzeturi fermentate, ciocolata). Efectul deprimant al alcoolului este accentuat de o serie de medicamente, ca barbiturice, tranchilizante, analgezice, antihistaminice. Anestezistii au surprins primii aceasta interactiune, observand ca obtin anestezie cu doze mai mici de barbiturice la subiectii care consumasera anterior alcool. De asemenea este constatat ca sinucigasii cu barbiturice prezinta o coma prelungita si tulburari complimentare, atunci cand au consumat concomitent si alcool.Actiunea acestor medicamente este favorizata de catre alcool, care le usureaza absorbtia datorita permeabilizarii diverselor mucoase. Deosebit de periculoasa in aceste situati este tendinta curenta de a combate efectul deprimant prin consumare de analeptice de tip cafea sau amfetamine. Cafeina nu combate antagonic efectele depresoare ale alcoolului, pentru ca nu creste capacitatea de adaptare la conditii noi, iar amfetamina desi produce „trezire“, nu reface suficient capacitatea coordonatorie motrice.
Aparatul digestiv
Alcoolul, in special concentrat, este un deshidratant al mucoasei digestive, provocand gastrita alcoolica. De aceea, consumarea de alcool si antinevralgice pe baza de salicilati si fenilbutazona, mareste riscul de sangerare a tractului digestiv. O asemenea asociere o constituie tratamentul larg utilizat pentru combaterea „racelii“ cu aspirina si ceai cu mult rom (sau alte bauturi tari).Aparatul cardiovascular
Alcoolul este un vasodilatator, in primul rand periferic, ceea ce explica utilizarea lui, eronata, pentru „incalzirea“ organismului. Deoarece actiunea sa vasodilatatoare afecteaza si miocardul, alcoolul este uneori recomandat si in infarct. Cercetarile au aratat insa ca vasodilatatia se produce numai in zona neafectata de infarct, ceea ce mareste ischemia in zona cu infarct, cu rezultat contrar celui scontat.b) Interreactii metabolice. Cel mai frecvent, impactul dintre medicamente si alcool se realizeaza la nivelul metabolizarii acestora. Ca urmare, poate fi modificata activitatea enzimelor implicate in metabolizarea etanolului si/sau medicamentelor, sau pot avea loc interreactii intre metabolitii lor.
Metabolizarea etanolului pe calea majora (ADH) duce la hiperlactacidemie, crescand actiunea hipoglicemiantelor orale (de tip diguandina), incat poate aparea coma hipoglicemica. Hiperlactacidemia favorizand precipitarea acidului uric in organism, micsoreaza efectul medicamentelor antigutoase de tip probenecid.
Metabolizarea secundara pe calea CAT necesita prezenta apei oxigenate. Medicamentele antigutoase de tip allopurinol, inhibitoare ale xantinoxidazei (enzima responsabila de producerea atat a acidului uric, cat si a apei oxigenate) accentueaza toxicitatea alcoolului in intoxicatia acuta, fiindca blocheaza aceasta cale suplimentara de metabolizare a etanolului.
Cealalta cale de metabolizare secundara - MEOS - implica inducerea sistemelor enzimatice participante la metabolizare medicamentelor. In acest mod, administrarea repetata de etanol accelereaza metabolizarea unor medicamente.
In interreactia alcool-medicamente, modul de interferenta variaza in functie de tipul intoxicatiei etilice (acute sau cronice), ca si de activitatea farmacologica a metabolismului medicamentului, care de fapt imprima, cel mai adesea, caracterul nterreactiei alcool-medicament.
In cazul formarii de metaboliti cu actiune egala sau mai slaba decat a medicamentului initial, in intoxicatia etilica acuta, din cauza prezentei masive de etanol in hepatocit, se incetineste ritmul metabolizarii substantelor xenobiotice, prin perturbarea activitatii oxidazelor, responsabile de metabolizarea acestora. Ca urmare a prelungirii semivietii plasmatice a medicamentului nemetabolizat, este potentata actiunea. In etilismul cronic, chiar in fazele de sobrietate, fenomenul este invers: prin inductia enzimatica provocata de alcool, efectul medicamentos este, de obicei, mai redus.
In cazul metabolitilor mai activi decat medicamentul initial, efectul asocierii acestuia cu alcoolul este invers fata de cazul precedent: in intoxicatia acuta, activitatea medicamentului este scazuta, iar in intoxicatia cronica este accentuata.
Pentru a preveni intoxicatiile medicamentoase posibile in aceste cazuri de interactiuni, printr-o eliminare incetinita sau prin supradozare voita, este necesar sa se urmareasca cu atentie tratamentul la alcoolici.
Foto: holycrossrumson.typepad.com
