Medicină informativă

Masuri simple pentru a reduce riscul de infarct

In ciuda faptului ca aproximativ 80% dintre afectiunile cardiovasculare pot fi prevenite, statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii vehiculeaza date tot mai ingrijoratoare privind mortalitatea cauzata de astfel de boli. Pe un loc fruntas se situeaza infarctul miocardic acut, responsabil anual de nu mai putin de 15.000.000 de decese in lume. Descoperiti care sunt cele mai simple masuri pentru a evita producerea unui asemenea accident.

Infarctul miocardic acut se declanseaza atunci cand inima nu mai este irigata corespunzator cu sange, implicit nu mai primeste destul oxigen, ca urmare a faptului ca una sau mai multe artere coronare sunt obturate cu depuneri de grasime. Realmente acest muschi vital se sufoca si se opreste, tesutul lui se distruge, se necrozeaza pe o portiune, in functie de cat de sever a fost afectat, miocardul poate suferi leziuni ireversibile ori poate surveni decesul. Candidatii predilecti la infarct sunt barbatii trecuti de 55 de ani, fumatori si amatori de alcool, sedentari si surmenati.

Important de retinut!

Infarctul apare de cele mai multe ori brutal si este total imprevizibil. Uneori insa, se anunta cu cateva zile inainte, prin usor disconfort toracic, senzatie de apasare in piept, care poate dura cateva minute incontinuu sau poate fi pulsatila. De asemenea, mai pot aparea dureri in partea superioara a corpului, la umeri, gat, falca, amortirea unuia sau ambelor brate. Alte semne evocatoare sunt transpiratia abundenta, greata, starea generala de slabiciune, respiratia dificila. Accidentul in sine se traduce prin urmatoarele simptome: senzatie de gheara in piept, presiune si arsura puternice, durere ce porneste de la ceafa, cuprinde maxilarele, apoi traverseaza spatele, partea superioara a abdomenului si bratul stang (mai rar si pe cel drept). Adesea se ivesc sudori reci, vomismente, paloare a fetei, ameteli si stari de lesin.

La femei, stopul cardiac se manifesta putin altfel. Este oarecum anuntat de stari de slabiciune si oboseala, de anxietate si nervozitate neobisnuite, de episoade de indigestie si balonare. Durerea se instaleaza intre omoplati, la nivelul sternului, ca o apasare, o compresie locala. In general, lucrurile se petrec cu o viteza ametitoare. Si daca criza cedeaza dupa administrarea medicamentelor pe care pacientul le ia in mod obisnuit, si daca nu se estompeaza, este obligatorie apelarea serviciilor medicale de urgenta.

Reduceti procesul de aterosclerozare

• Renuntati la tigari, evitati pe cat se poate locatiile unde se fumeaza.

• Daca sunteti hipertensiv sau diabetic, nu va abateti de la tratamentele recomandate de medici.

• Faceti consecvent activitati fizice in aer liber.

• Verificati-va regulat nivelul colesterolului sanguin.

• Adoptati o alimentatie usoara, alcalina, bogata in legume si fructe crude, peste. Reduceti semnificativ aportul de sare, zahar si grasimi animale. Usturoiul consumat frecvent franeaza formarea de ateroame pe peretii vaselor si scade colesterolul din sange.

• Daca este cazul, slabiti.

• Reduceti consumul de alcool. Rezumati-va la un pahar de vin rosu pe zi, care contine tanin ce ajuta la sanatatea inimii.

• Evitati situatiile stresante.

Mancati in tihna

Pentru prevenirea infarctului este foarte important nu doar ce mancati, ci si cat si cum. Astfel, s-a demonstrat ca la persoanele care mesteca cu repeziciune alimente solide creste excitabilitatea anumitor centri din trunchiul cerebral, fapt ce genereaza impulsuri bioelectrice ce afecteaza zonele de control al aparatului cardiovascular aflate in apropiere. De asemenea, rontaitul nervos amplifica descarcarile de adrenalina, hormon care conduce, direct sau indirect, la ruptura vaselor coronariene.

Inghitirea intr-un timp scurt a unor cantitati importante de alimente fierbinti este responsabila de aparitia fenomenului de vasodilatare la nivelul tubului digestiv, iar pe fondul unei boli cardiace, chiar si banale, acesta poate conduce la tulburari ale propulsarii sangelui de catre inima. Drept urmare, arata un grup de cercetatori de la Universitatea din Edinburgh, sistemele de irigare cardiace se pot dilata si contracta dupa legi nefiresti, fiind posibile rupturi ale peretilor coronarelor, ceea ce se traduce prin infarct.

Consumul de lichide de la gheata in timp ce organismul este supraincalzit poate conduce la racirea brusca a sangelui in venele din regiunea abdominala, iar acest soc termic, resimtit de inima, se poate manifesta prin contractia reflexa a muschiului cardiac, ce poate dura pana la zece secunde. In acest timp, vasele coronariene se umplu pana la refuz cu sange, existand riscul sa se sparga, conducand la infarct.

Doua plante de ajutor

• Mancati 300-500 g afine proaspete pe zi, beti suc extras din ele. In extrasezon, preparati un ceai din doua lingurite de fructe uscate la 250 ml apa. Lasati sa fiarba cinci minute, apoi sa se infuzeze un sfert de ora. Consumati doua cani pe zi.

• Atat in profilaxia infarctului, cat si in perioada de convalescenta, se recomanda si secara. Are proprietatea de a fluidiza sangele si a calma starile de excitatie cerebrala. Mancati de trei ori pe zi cate doua lingurite de bobite incoltite. Sau beti trei cani de ceai de secara; se fierbe zece minute o lingura de seminte in 300 ml apa, apoi se lasa la infuzat un sfert de ora.

Daca sunteti martorii unui asemenea accident, pana la sosirea doctorilor, puneti imediat persoana in pozitie semi-asezata, nu-i dati nimic sa bea sau sa manance. Daca bolnavul isi pierde cunostinta, masajul cardiac, respiratia gura la gura ii pot salva viata, cu conditia insa sa cunoasteti care sunt manevrele de resuscitare.