Tumori benigne si cancer
Tumorile pot fi tumori benigne sau tumori maligne, iar cancerul este o boala maligna, care poate fi tumorala sau nu (leucemiile, care sunt cancere ale sangelui, nu sunt boli tumorale).
Termenul de cancer isi are originea in limba greaca („Karkinos“ = crustaceu: crab sau rac) si reda sugestiv aspectul morfologic al tumorilor maligne, datorita prelungirilor si a circulatiei colaterale care insoteste tumora primitiva.
Definitia bolii canceroase in literatura de specialitate este redata in diverse moduri, de la autor la autor, insa toate variantele subliniaza caracteristicile celulelor si proliferarea lor anarhica.
Consideram cancerul un termen generic ce desemneaza mai multe afectiuni avand ca element comun proliferarea celulara anarhica.
Se intalneste la plante, animale si oameni, putand fi definit ca o populatie celulara a carei crestere scapa de sub controlul mecanismelor de reglare homeostazica.
Aceasta populatie isi are originea, de cele mai multe ori, intr-o singura celula susa transformata, sau in anumite cazuri in mai multe celule suse.
Prin replicare, aceste celule transformate genereaza un clon celular malign. Dezvoltarea anarhica a acestuia determina in final, formarea unei tumori ce se dezvolta spontan si prin extensie locala si la distanta, in absenta tratamentului, duce inevitabil la decesul pacientului.
Evolutia acestor tumori este mai lenta sau mai rapida in raport cu unele particularitati biologice ale acestora si cu raspunsul organismului purtator denumit „gazda“. Atat experimental cat si in clinica umana, s-a constatat ca exista o relatie complexa de natura biologica intre tumora si gazda.
Cercetarile efectuate in ultimii ani admit ca boala canceroasa este o tulburare genetica, si aduc o serie de argumente demne de luat in consideratie, capabile sa sustina aceste afirmatii.
• Analize cromozomiale releva ca celulele canceroase prezinta anomalii cariotipice, care includ anormalitati de numar si/sau structura;
• Modificarile genelor legate de apoptoza (moartea celulara programata), in dezvoltarea proceselor neoplazice (de exemplu, modificarile sistemului limfoid, care atrag din ce in ce mai mult atentia in ultima vreme);
Apoptoza nu mai are loc pentru celulele canceroase.
• Unii cercetatori apreciaza ca anumite sindroame mostenite (polipoza intestinala familiala, neurofibromatoza, anemia Fanconi etc.) se asociaza cu un risc crescut pentru cancer;
Alti autori considera cancerul ca o boala transmisa ereditar (cancerele familiale, retinoblastomul, tumora Wilms bilaterala). Argumentele oferite de aceasta teorie ni se par insuficiente pentru a sustine ca toate cancerele sunt ereditar transmise.
Dimpotriva, adevaratele cancere care se transmit ereditar reprezinta un numar redus;
• Celulele se pot transforma devenind maligne prin actiunea unor agenti carcinogeni care produc leziuni la nivelul moleculelor de ADN. Unele tipuri de virusuri ar produce tumori prin integrarea lor in genomul celulei, urmate de modificari ale protooncogenelor cum ar fi ras, myc etc.
Aceste studii sunt in desfasurare si consideram ca pana la sfarsitul secolului unele dintre aceste afirmatii vor fi confirmate.
Cancerul este un termen generic care grupeaza un numar mare de afectiuni din punct de vedere al originii, al mecanismului de aparitie si al evolutiei si care au ca element comun proliferarea celulara necontrolata. Acest concept nu implica in mod necesar notiunea de tumora in sensul tumefactiei, deoarece si hemopatiile maligne reprezinta proliferari maligne, adesea fara tumora palpabila si care netratate duc irevocabil la decesul bolnavului.
Termenul de cancer isi are originea in limba greaca („Karkinos“ = crustaceu: crab sau rac) si reda sugestiv aspectul morfologic al tumorilor maligne, datorita prelungirilor si a circulatiei colaterale care insoteste tumora primitiva.
Definitia bolii canceroase in literatura de specialitate este redata in diverse moduri, de la autor la autor, insa toate variantele subliniaza caracteristicile celulelor si proliferarea lor anarhica.
Consideram cancerul un termen generic ce desemneaza mai multe afectiuni avand ca element comun proliferarea celulara anarhica.
Se intalneste la plante, animale si oameni, putand fi definit ca o populatie celulara a carei crestere scapa de sub controlul mecanismelor de reglare homeostazica.
Aceasta populatie isi are originea, de cele mai multe ori, intr-o singura celula susa transformata, sau in anumite cazuri in mai multe celule suse.
Prin replicare, aceste celule transformate genereaza un clon celular malign. Dezvoltarea anarhica a acestuia determina in final, formarea unei tumori ce se dezvolta spontan si prin extensie locala si la distanta, in absenta tratamentului, duce inevitabil la decesul pacientului.
Evolutia acestor tumori este mai lenta sau mai rapida in raport cu unele particularitati biologice ale acestora si cu raspunsul organismului purtator denumit „gazda“. Atat experimental cat si in clinica umana, s-a constatat ca exista o relatie complexa de natura biologica intre tumora si gazda.
Cercetarile efectuate in ultimii ani admit ca boala canceroasa este o tulburare genetica, si aduc o serie de argumente demne de luat in consideratie, capabile sa sustina aceste afirmatii.
• Analize cromozomiale releva ca celulele canceroase prezinta anomalii cariotipice, care includ anormalitati de numar si/sau structura;
• Modificarile genelor legate de apoptoza (moartea celulara programata), in dezvoltarea proceselor neoplazice (de exemplu, modificarile sistemului limfoid, care atrag din ce in ce mai mult atentia in ultima vreme);
Apoptoza nu mai are loc pentru celulele canceroase.
• Unii cercetatori apreciaza ca anumite sindroame mostenite (polipoza intestinala familiala, neurofibromatoza, anemia Fanconi etc.) se asociaza cu un risc crescut pentru cancer;
Alti autori considera cancerul ca o boala transmisa ereditar (cancerele familiale, retinoblastomul, tumora Wilms bilaterala). Argumentele oferite de aceasta teorie ni se par insuficiente pentru a sustine ca toate cancerele sunt ereditar transmise.
Dimpotriva, adevaratele cancere care se transmit ereditar reprezinta un numar redus;
• Celulele se pot transforma devenind maligne prin actiunea unor agenti carcinogeni care produc leziuni la nivelul moleculelor de ADN. Unele tipuri de virusuri ar produce tumori prin integrarea lor in genomul celulei, urmate de modificari ale protooncogenelor cum ar fi ras, myc etc.
Aceste studii sunt in desfasurare si consideram ca pana la sfarsitul secolului unele dintre aceste afirmatii vor fi confirmate.
Cancerul este un termen generic care grupeaza un numar mare de afectiuni din punct de vedere al originii, al mecanismului de aparitie si al evolutiei si care au ca element comun proliferarea celulara necontrolata. Acest concept nu implica in mod necesar notiunea de tumora in sensul tumefactiei, deoarece si hemopatiile maligne reprezinta proliferari maligne, adesea fara tumora palpabila si care netratate duc irevocabil la decesul bolnavului.
Ultimele articole din categoria: Tumori benigne si cancer |
