Medicină informativă

Herpesul

Herpesul este, clasic, definit ca o eruptie acuta, compusa din vezicule grupate in buchet pe o baza eritematoasa, putandu-se localiza in orice punct al tegumentului, dar avand o predilectie deosebita pentru regiunile peribucala si perinarinara si pentru organele genitale.

Agentul cauzal, virusul herpetic, se poate cultiva cu usurinta pe membrana corioalantoida a oului sau pe culturi de tesuturi (celulele HeLa, pe care virusul zonei nu poate fi cultivat, epiteliul rinichiului de maimuta), in care determina in 24 de ore un efect citopatogen.

Inocularea pe corneea iepurelui provoaca, dupa trei zile, o keratita utila pentru diagnostic, deoarece, dupa sacrificarea animalului, fixarea si colorarea corneei, microscopul obisnuit permite decelarea de incluzii intranucleare, in timp ce in variola si in vaccina incluziile sunt intraprotoplasmice.

Doua tipuri antigenice de virus pot fi intalnite: tipul 1, care provoaca leziunile herpetice cu localizare cefalica (buze, nari, perioculare) sau pe partea superioara a trunchiului si tipul 2, care determina mai ales leziuni perigenitale, fesiere, pe maini si pe picioare. Aceasta regula nu este insa absoluta, tipul 1 putand fi izolat, este drept foarte rar si din regiunile in care, de obicei, este intalnit tipul 2, acesta, la randul sau, putand fi gasit in leziuni situate in jumatatea superioara a corpului.

Cele doua tipuri de virus pot fi usor diferentiate prin mijloace de laborator: tipul 1 provoaca aparitia de placi mai mici pe membrana corioalantoidiana si este mai putin virulent pentru soarece (dupa inocularea genitala la femela).

Virusul herpetic, a carui dimensiune nu depaseste 150 mu, nu poate fi vazul decat la microscopul electronic, microscoapele obisnuite neputand decela germeni mai mici de 200 mu.

Organismul raspunde la infectia herpetica prin formarea de anticorpi specifici, anticorpii V (virus bound) si anticorpii S (solubili). Indivizii din al caror ser lipsesc anticorpii neutralizanti specifici, venind in contact cu purtatori de leziuni herpetice, pot contracta afectiunea, contaminarea facandu-se prin piele sau pe cale respiratorie.

Boala aparuta in aceste conditii constituie primoinfectia herpetica. Persoanele care poseda anticorpi, care au trecut de stadiul primoinfectiei, pot face, la intervale variabile, manifestari recurente provocate de un anumit stimul si care constituie herpesul recidivant.