Grupurile Coxsackie

 
Fara imagine

Dupa patogenitatea lor pentru soarecele nou-nascut si dupa variatia lor antigenica, aceste virusuri, mari de aproximativ 35 mu, formeaza doua grupuri: grupul A, mai patogen pentru soarece, cu 24 serotipuri si grupul B cu 6 serotipuri.

Virusurile din grupul A determina aparitia de leziuni mucoase sau de manifestari cutaneomucoase: herpangina si boala „mana, picior, gura“.

Herpangina este provocata de virusurile de tip 2, 3, 4, 5, 6, 8 si 10 din grupul A. Este o boala de obicei a prescolarului, mult mai rar a copilului de varsta scolara sau a adolescentului. Anticorpii materni impiedica aparitia bolii la sugarii foarte mici, indeosebi la nou-nascuti.

Dupa o incubatie de cateva zile, afectiunea debuteaza cu febra ridicata pina la 40°. Insotita sau urmata la scurt interval de disfagie, greata, varsaturi, diaree, cefalee si, la sugari, convulsii. Pe amigdale, pe stalpi, pe bolta palatina, apar 10—20 de vezicule cat o gamalie de ac sau cel mult cat un bob de mei, inconjurate de o areola inflamatorie, rosie. Veziculele se rup, in locul lor ramanand ulceratii, care se vindeca fara nici un tratament in 3—5 zile. In decurs de aproximativ 7 zile, febra si celelalte simptome generale retrocedeaza, vindecarea fiind, aproape de regula, completa.

Diagnosticul diferential trebuie facut cu gingivostomatita herpetica de prima infectie, care survine in tot cursul anului (herpangina apare mai des vara si toamna), poate interesa si nou-nascutii, are vezicule mai numeroase, se insoteste de adenopatie satelita dureroasa si are o evolutie mai lunga, pana la doua saptamani.

Boala „mana, picior, gura“ este produsa cel mai des de virusul Coxsackie de tip A 16, mai rar fiind in cauza tipurile A 5 si A 10. Au fost descrise epidemii in Statele Unite, Australia, Anglia, Tarile Nordice.

Afectiunea debuteaza dupa o incubatie de aproximativ o saptamana cu o ridicare de obicei moderata a temperaturii si gingivostomatita. Pe mucoasa jugala, pe bolta palatina, pe gingii si pe limba apar vezicule, mai mari si mai reduse la numar decat in herpangina si din a caror rupere rezulta ulceratii aftoide inconjurate de o bordura rosie. Pe dosul si pe fetele laterale ale degetelor de la maini si picioare, in jurul unghiilor, pe palme si talpi apar uneori, eflorescente papuloase urmate de vezicule de culoare cenusie si in general de forma ovalara sau liniara, forma mai neobisnuita, cu importanta pentru diagnostic. In imensa majoritate a cazurilor, boala se vindeca spontan in maximum o saptamana. Se cunosc si cazuri, este drept foarte rare in care evolutia este mai putin favorabila, in mod exceptional fiind manate de paralizii sau chiar de un sfarsit letal prin meningoencefalita sau miocardita.


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa