Medicină informativă

Cum recunosti ciupercile bune

O singura ciuperca necomestibila le poate otravi pe celelalte. Atentie! Alege-le pe cele bune, dupa caracteristicile lor.

Primul sfat: controleaza cu mare grija caracteristicile speciei pe care o recoltezi sau o cumperi, iar pentru cea mai mica indoiala, renunta sa consumi ciuperca respectiva. Ciupercile de padure crude nu se pastreaza mai mult de 24 de ore, deoarece se degradeaza si pot deveni toxice. Inainte de a le gati, pentru mai multa precautie, se fierb, iar apa se arunca. Iata caracteristicile a 5 dintre cele mai cunoscute specii de ciuperci comestibile.

Ghebe, opintici, halimas

• Palaria: 5-12 cm diametru, brun-galbuie, mai inchisa in centru, cu numerosi solzi cafenii. Marginea palariei e rasucita in jos, subtire si striata.

• Lamelele: albe, apoi crem si adesea patate cu brun.

• Piciorul: lung de 5-12 cm, gros de 1-2 cm, de aceeasi culoare ca palaria, cilindric, adesea curbat, striat la varf, usor umflat la baza, plin, striat longitudinal, fibros, elastic.

• Inelul membranos: gros, alb, patat cu galben la margine.

• Carnea: alba sau galbuie, cu miros usor si gust amar. Creste in tufe de 20-30 exemplare.

Bureti galbiori, bureti galbeni, galbenele

• Palaria: 5-10 cm diametru, galben viu; la inceput e sferica, apoi in forma de palnie, carnoasa, neteda, cu marginea rasfranta, ondulata si uneori crapata.

• Lamelele: aceeasi culoare cu palaria, sunt groase, bifurcate.

• Piciorul: inalt de 3-4 cm si gros de 2 cm, aceeasi culoare ca palaria, cilindric, gros, ingustat la baza, tare, plin, carnos.

• Carnea e galbena, elastica, tare, fibroasa, cu miros de caisa coapta si gust dulce. Creste in grupuri numeroase, in paduri de foioase si conifere.

Rascov (de fag), pita padurii, bureti dulci

• Palaria: 5-16 cm diametru, convexa, apoi ia forma de palnie, galben-portocalie, cu zone concentrice mai inchise, se pateaza cu verde.

• Lamelele: portocalii patate cu verde la atingere, fragile, adesea bifurcate la baza.

• Piciorul: 3-8 cm inaltime si 1-3 cm grosime, de aceeasi culoare cu palaria, alb in interior, tare, plin.

• Carnea: alba sau galbena, devine portocalie in contact cu aerul, apoi verde, casanta, cu miros placut si gust dulce. Latexul: rosu portocaliu. Creste in paduri de conifere.

Hribi, manatarci, nitarci, pitoance

• Palaria: 10-22 cm diametru, brun-deschis sau brun-cenusie, bombata, vascoasa pe timp umed, mata si foarte carnoasa.

• Tuburile sporifere simple, albicioase, apoi galbene sau galben-verzui, lungi.

• Piciorul: 10-15 cm inaltime, 4-6 cm grosime, brun-deschis, ornamentat cu o retea sub palarie.

• Carnea sub cuticula e rosietica, in rest e alba, tare, cu gust si miros placut, creste pe sol, izolat sau in grupuri, in paduri de foioase si de conifere, in luminisuri.

Pastrav, burete negru, gainusa-padurii

• Palaria: 5-15 cm diametru orizontala, in forma de scoica sau de ureche, carnoasa, neteda, cu marginea rasucita, brun-cenusie decolorandu-se cu varsta.

• Lamelele: albicioase sau usor galbui, largi.

• Piciorul: 2-4 cm inaltime, 1-3 cm grosime, albicios, cilindric, uneori lipseste.

• Carnea: alba, cu miros si gust placut, dulce. Creste in tufe mari, pe trunchiuri vii sau taiate ale unor arbori foiosi, producand un putregai alb al lemnului. Se culege toamna.

Lumea femeilor.