Teama de medicul dentist
- Diverse -
Teama de medicul dentist este prezenta in intensitati diferite, la foarte multi pacienti. Ea devine o problema in momentul in care, prin durata si intensitate, ne afecteaza viata de zi cu zi si ne impiedica sa ne desfasuram activitatile normale. Teama ne determina sa evitam cabinetele dentare si, de aceea, are un impact puternic asupra starii de sanatate.
Procesul prin care invatam sa ne temem se numeste conditionare. Iata un exemplu: Albert, un baietel in varsta de 9 luni, se temea in mod firesc de orice zgomot foarte puternic. Cercetatorul J. B. Watson a declansat un astfel de zgomot de fiecare data cand baietelul atingea un soricel alb. Dupa cateva repetari, Albert plangea la vederea soricelului chiar daca nu exista si zgomot si, in timp, a inceput sa se teama de orice animal sau obiect cu blana.
Astfel, este usor de inteles de ce copiii mici, care nu stiu ce li se intampla, plang de obicei la vederea halatelor albe. Ei au invatat sa asocieze instrumentele reci, mirosurile astringente, injectiile si durerea, cu halatul alb. De aceea, este bine ca micutul sa fie dus la un medic dentist specialist in tratarea copiilor, iar prima vizita sa nu fie in regim de urgenta. Aceasta inseamna ca trebuie sa mergem in cabinet pentru consultatii si tratamente profilactice lipsite de durere, pentru ca prichindelul sa invete cat de amuzant este la medicul dentist.
Daca insa copilul a capatat deja teama de cabinetul dentar, lucrurile pot fi remediate prin acelasi mecanism. M. C. Jones a lucrat cu un baietel pe nume Peter, caruia ii era frica de iepurasi. De fiecare data cand vedea un iepure, micutul primea cate o bomboana. In scurt timp, Peter a ajuns sa se joace bucuros cu iepurasii. In acest fel, oferindu-i o recompensa pentru fiecare vizita la cabinet, copilul va dezvolta in timp sentimente pozitive. Recompensele initiale pot fi materiale (o jucarie mica, un fruct, o steluta lipita pe un calendar in dreptul zilei respective) si apoi morale (lauda, chiar putin exagerata).
Un alt cercetator, Albert Bandura, considera insa ca multe dintre temerile copilului se nasc nu atat din propria experienta, cat in urma invatarii sociale. El vede la parinti ca se tem de medicul dentist si trage concluzia ca in cabinet se intampla ceva rau si periculos. El sta in sala de asteptare, aude un alt copil plangand si incepe sa simta teama. In acelasi fel insa, copilul poate fi pus intr-o situatie care sa il invete ca in cabinet este un mediu placut. El poate merge cu grupa de la gradinita sau cu un copil mai mare, care nu se teme de cabinet sau poate privi filmulete cu multi copii simtindu-se bine impreuna cu medicul dentist.
In prima parte a vietii invatam atat lucruri folositoare, cat si teama care ne impiedica sa ne desfasuram activitatile zilnice. De aceea, este important sa intelegem mecanismele anxietatii si sa incercam sa construim in copiii nostri, inca de la inceput, atitudini si comportamente sanatoase.
Un vechi proverb spune ca orice invat are si dezvat. Oamenii de stiinta vin si confirma aceasta: orice atitudine sau comportament invatat, chiar si teama, poate fi deconditionat.
Viata + Sanatate; Asist. Univ. Drd. Loredana Dumitrascu; foto: www.vrancea.com.ro