Tuberculidele papulonecrotice
- Bolile de piele -
Tuberculidele papulonecrotice sunt constituite din papule dermice, infiltrate, violacee, diseminate, simetrice, al caror centru evolueaza spre necroza.
Etiopatogenie
Se intalnesc cel mai des la adolescenti si la adulti tineri atinsi de tuberculoza ganglionara, osoasa, pulmonara sau cutanata, dar copiii, desi mai rar atinsi, nu sunt exceptati. Coexistenta cu eritemul pernio si cu acrocianoza nu este rara. La copil pot aparea dupa o febra eruptiva (in special rujeola).Sunt datorate infectarii pielii cu bacilul Koch pe cale hematogena, de la un focar profund. Bacilul Koch a putut fi gasit in leziuni si se cunosc cazuri de inoculari pozitive la cobai. Pielea in care sunt transportati bacilii este sensibilizata la bacilul Koch si necroza din centrul papulei poate fi interpretata ca un fenomen Koch.
Intradermoreactia la tuberculina este intotdeauna pozitiva, uneori testarea provocand reactii foarte intense.
Leziunile raspund foarte bine la medicatia antituberculoasa si acest fapt este un argument in favoarea originii bacilare a tuberculidelor papulonecrotice.
La examenul histologic, se constata ca leziunile sunt constituite din noduli situati in dermul profund, formati din limfocite, histiocite, celule epitelioide si adesea celule gigante, inconjurand o mica zona de necroza. Localizarea acestor noduli in jurul foliculilor pilosi este des intalnita, dar nu este constanta.
Simptomatologie
Tipurile clinice mai des intalnite sunt folliclis si acnitis.Folliclis incepe printr-un nodul situat in dermul profund, dur, mobil, de marimea unui bob de mei sau a unui bob de linte. Elementul creste, devine proeminent si pielea de deasupra sa ia o coloratie rosie-violacee. In centrul acestei formatiuni, ia nastere o vezicula sau o pustula. Prin uscarea continutului acesteia, rezulta o crusta galbena-bruna, care acopera o mica ulceratie. In decurs de 3—6 saptamani, elementul se vindeca spontan, in locul lui ramanand o cicatrice adancita.
Afectiunea evalueaza in puseuri, eruptia fiind compusa din 5—6 pana la cateva zeci de elemente. Durata totala a bolii este variabila, dar de obicei lunga, de luni sau chiar ani.
In aceasta forma, leziunile, care amintesc foliculitele obisnuite, se localizeaza pe dosul degetelor si mainilor, fata de extensie a membrelor, indeosebi coate si genunchi, fese si lombe si mai rar pe urechi si trunchi.
Acnitis are sediul pe frunte sau in regiunea temporala. Eruptia este constituita din 2—10 noduli, duri, nedurerosi, mari de la un bob de mei pana la un bob de porumb, evoluand spre ulceratii si vindecare cu cicatrice in decurs de 25—30 de zile. Boala dureaza mai multe luni, datorita frecventei recidivelor.
Diagnostic
Folliclis-ul trebuie diferentiat de:a) foliculitele obisnuite, care sunt mai superficiale, mai inflamatorii, mai supurative, au o evolutie rapida, cu vindecare fara cicatrice, au alta imagine histologica si nu se insotesc de un test intens pozitiv la tuberculina;
b) leziunile de strofulus, care sunt urticariene, se insotesc de prurit si nu au tendinta asa de mare la distributie simetrica.
Acnitis-ul se deosebeste usor de acneea polimorfa, in care papulopustulele mai rosii, mai dureroase, au o evolutie mai acuta si se insotesc de comedoane.
Diferentierea de acneea necrotica se va face pe baza localizarii de predilectie a elementelor acesteia pe frunte, la nivelul liniei de implantatie a parului si chiar in partea anterioara a pielii capului, ca si pe baza aspectului mai inflamator, perifolicular al nodulilor, care sunt mai superficiali, mai sensibili la palpatie si cu evolutie mai acuta.
Testele la tuberculina si examenul histologic sunt auxiliare pretioase in cazurile in care diagnosticul este ezitant.
Foto: www.51qe.cn
