Parotidita epidemica (oreion, infectie urliana)

 
Informatii medicale despre parotidita epidemica

Parotidita epidemica (oreion, infectie urliana), boala infecto-contagioasa acuta caracterizata prin tumefactia inflamatoare (de obicei bilaterala) a glandelor parotide. Agentul patogen al oreionului este un virus filtrant. Transmiterea este aerogena. Virusul oreionului este sensibil la caldura si isi pierde virulenta la 50° dupa 20 de minute; in solutie de fenol si eter, mult mai repede. Piere repede in afara organismului, motiv pentru care nu se transmite in mod obisnuit prin intermediul persoanelor, prin haine ci numai prin diferite obiecte stropite cu saliva bolnavului si in timp foarte scurt de la contaminare si mai ales daca contactul s-a facut in primele 3 zile de boala. Virusul se gaseste in saliva, secretia nazala si lichidul cefalorahidian. Toti bolnavii elimina virusul intre a 11-a si a 15-a zi de la contactul infectios si pana la a 4-a zi de boala. Incubatia dureaza intre 3 si 30 de zile, fiind de obicei asimptomatica. Invazia dureaza 12—36 de ore, cu indispozitie generala, dureri de cap, ridicarea temperaturii (38—39°); uneori hemoragii nazale. In cazuri grave, varsaturi si convulsii.


Perioada de stare

Dureaza 2—3 zile de la debut; se constata umflarea glandei parotide, la inceput intr-o parte, iar peste 1—2 zile si de cealalta parte; fata bolnavului capata un aspect caracteristic. Uneori infectia virotica cuprinde si alte glande salivare, submaxilarele si sublingualele. Simptomul caracteristic: durerile din timpul mestecarii si deschiderii gurii si la apasarea in dosul lobului urechii. Boala tine 8—10 zile. In caz de complicatii se poate prelungi. Mucoasa bucala prezinta unele modificari: tumefierea orificiului canalului Stenon (prin care glanda parotida isi varsa continutul in gura), enantem si angina eritematoasa. Secretia salivara este modificata, pulsul si tensiunea arteriala scad. Infectia urliana poate avea si localizari extraparotidiene dand orhita, ovarita, pancreatita, suprarenalita, tiroidita, meningita si encefalita urliana. Oreionul poate da complicatii: oculare, otice, renale, reumatice, cardiovasculare, respiratorii.


Tratamentul

Se aplica sub observatia si indicatiile medicului: repaus la pat, hrana lichida si semilichida in perioada febrila, vitamine, gargara cu solutie de musetel. In caz de complicatii, bolnavul este izolat in spital. La sfarsitul bolii, dezinfectie obisnuita (camera aerisita, curatenia mobilei). Copilul bolnav nu este admis in colectivitate timp de 21 de zile din ziua imbolnavirii.


Imunitatea este durabila

Contactilor li se interzice frecventarea colectivitatilor intre a 18-a si a 25-a zi de la data contactului. Anuntarea bolii este obligatorie.

Foto: www.ziarullumina.ro


Medicina informativa pe Facebook Medicina informativa pe Twitter Abonare prin RSS la Medicina informativa