Flebita: terapii alopate, fitoterapie
Flebita apare atunci cand un cheag se formeaza pe o vena. Ca urmare, circulatia sangvina este obstructionata, intr-o proportie mai mare sau mai mica, iar peretii vasului respectiv se inflameaza. In noua cazuri din zece, flebitele survin la nivelul membrelor inferioare. Cele mai cunoscute simptome sunt durerile de picioare, resimtite mai ales in timpul mersului si inflamarea gambei. Daca va confruntati cu astfel de manifestari si in plus aveti varice, consultati de urgenta medicul, caci pot aparea complicatii foarte severe, cum ar fi o embolie, determinata de migrarea cheagului. Flebita este diagnosticata cu ajutorul unei ecografii Doppler.
Terapii alopate
• Daca flebita este profunda. In acest caz, avem de-a face cu un tromb care s-a constituit la nivelul unei vene profunde, de la coapsa sau de la genunchi si care ameninta sa o infunde. Tratamentul consta in injectarea subcutanata de anticoagulante cu actiune imediata, pe baza de heparina cu greutate moleculara mica. De asemenea, terapia mai cuprinde administrarea de antivitamina K pe cale orala, un alt anticoagulant. Substanta este activa pana la sase zile. Cura dureaza minimum trei luni daca flebita este situata deasupra genunchiului, sase luni, daca a afectat o vena de sub genunchi, si un an in caz de embolie pulmonara. Tratamentul este insotit de analize periodice ale sangelui.• Daca flebita este superficiala. Un tromb se formeaza intr-o vena superficiala de la nivelul picioarelor, obturand-o. Tratamentul consta in administrarea de heparina, pentru a se evita extinderea problemei. Interventia chirurgicala se poate impune. Daca exista riscul ca trombul sa migreze catre o vena profunda, atunci operatia este iminenta.
Fitoterapie
• Ienupar. Se face timp de 29 de zile consecutiv cura cu ienupar. Se incepe cu patru fructe uscate in prima zi si se creste doza cu cate unul in fiecare zi, pana se ajunge la 15. Apoi se regreseaza, scazand zilnic cu unul numarul fructelor consumate, pana se ajunge din nou la patru. Atentie! Suferinzilor de boli renale cronice si femeilor insarcinate li se interzice folosirea acestei plante.• Vita-de-vie, alun, coada-soricelului. Se face o infuzie dintr-o lingurita de frunze uscate din primele doua specii sau de parti aeriene din cea de-a treia la o cana cu apa fiarta. Se lasa in vasul acoperit cateva minute, se strecoara si se beau doua-trei cani pe zi. Plantele acestea actioneaza in directia subtierii sangelui si a preintampinarii instalarii unor procese inflamatoare. Vita-de-vie se poate administra si sub forma de pudra, sublingual, cate un varf de cutit, seara si dimineata.
• Sulfina galbena. Se recomanda in toate afectiunile care presupun insuficienta venoasa si limfatica, actiunea de prevenire datorandu-se prezentei cumarinelor in compozitia sa chimica. Planta se poate lua ca atare, sub forma de pudra sau sub forma de infuzie. Ceaiul se obtine dintr-o lingurita cu varf de ramuri inflorite, uscate si macinate, la o cana cu apa clocotita. Se lasa la infuzat 20-30 de minute, apoi se strecoara. Se beau doua cani pe zi.
Medicina naturista nr. 6 (178)
