Medicină informativă

Retete cu artar, castan salbatic, stejar si tei

Artarul

Un locsor umbros si un sol putin argilos si artarul (Acer) se simte in elementul lui. Arborele cu frunzele sale lobate si digitiforme poate atinge o inaltime de 20 m. Trunchiul isi schimba mereu culoarea — in tinerete, punctele de pe scoarta sunt maro cu alb, apoi maro roscat si la batranete (traieste pana la 200 de ani) cenusii cu alb.

Actiunea vindecatoare. Frunzele de artar au un efect racoritor, datorita taninurilor, saponinelor si alcoolului Cholin pe care le contin. De aceea, in mod traditional, artarul este folosit impotriva intepaturilor de insecte si a pielii iritate si inflamate.

Reteta cea mai buna. Se maruntesc frunzele proaspat culese si se aplica direct pe pielea iritata. O calmeaza si o racoresc, creand o senzatie de bine. In caz de abcese, se oparesc 1-2 frunze maruntite cu 1/4 l de apa clocotita, se infuzeaza 10 minute, se lasa putin sa se raceasca si se strecoara. Se inmoaie un prosop in infuzie, se pune pe zona afectata si se lasa sa actioneze circa 20 de minute.

Castanul salbatic

Copacul impunator, inalt de 30 m, cu coroana lui bogata (Aesculus hippocastanum) a ajuns din Grecia in Europa centrala pe la mijlocul secolului 16. Creste mereu rasucit spre dreapta, are flori albe in forma de lumanari, care infloresc in luna mai si fructe cu invelisul acoperit de tepi.

Actiunea vindecatoare. Substantele componente cele mai importante sunt aesculina (din scoarta) si aescina (din fructe). Aesculina stimuleaza metabolismul si intareste tesuturile, iar aescina, o substanta asemanatoare saponinelor, dreneaza tesuturile. Extractele intaresc peretii arterelor, stimuleaza irigarea vaselor fine de sange, de aceea sunt recomandate bolnavilor cu afectiuni venoase.

Reteta cea mai buna. Tinctura impotriva picioarelor obosite. Se curata 5 castane proaspete de coaja si se taie marunt. Se toarna peste ele o ceasca de rachiu de prune de 40°, se pun intr-un vas de sticla inchisa la culoare, se lasa sa stea 24 de ore si se filtreaza. Se ia cate o lingura de tinctura pe zi.

Stejarul

Creste aproape peste tot in Europa, atinge o inaltime de 20 pana la 50 m si isi intinde ramurile puternice in toate partile, dupa motto-ul: „Faceti loc, aici stau eu!“. Traieste pana la 1300 ani (deci mai mult decat teiul) si frunzele lui sunt lobate si pieloase. Stejarul (Quercus robur) face toamna niste fructe lunguiete si netede: ghinda.

Actiunea vindecatoare. Scoarta de stejar contine tanin, care calmeaza inflamatiile produse de infectiile cutanate, vindeca eczemele, hemoroizii, furunculele si ranile si combate transpiratia picioarelor.

Reteta cea mai buna. Baia cu scoarta de stejar. Se fierb 500-900 g de scoarta, vreme de 20 de minute, se strecoara decoctul si se adauga la apa de baie (cu o temperatura de 37°). Durata baii: intre 15 si 20 de minute. Important: dupa baie se sterge bine pielea!

Teiul

Indragostitii isi incrusteaza cu placere initialele (plus o inima) in scoarta teiului. Si nu e de mirare, pentru ca lemnul este foarte moale (de aceea este numit lemn pentru sculptat). Copacul creste pana la 40 m si atinge o varsta matusalemica, de circa 1000 de ani. Inainte vreme, in centrul multor sate exista un tei, sub care se tineau judecatile. De aici si denumirea de „copac al judecatii“.

Actiunea vindecatoare. Uleiurile eterice din flori contin taninuri si mucilagii si ajuta la eliminarea flegmei, provoaca transpiratia, calmeaza crampele si nervii si reduc tensiunea arteriala si febra.

Reteta cea mai buna. Ceaiul impotriva racelii si a febrei. Se oparesc 2-3 lingurite de flori uscate (de la farmacie) cu o ceasca de apa clocotita, se lasa 10 minute cu capac sa se infuzeze, se strecoara si se bea ceaiul fierbinte. Cate o ceasca de trei ori pe zi. Ceaiul este foarte bun si impotriva cistitei, pentru ca elimina agentii patogeni.