Medicină informativă

Dermatita seboreica a copilului

Este apanajul nou-nascutului si sugarului si se caracterizeaza prin placarde eritematoase si scuamoase, neeczematoase. Exista unele asemanari morfologice si clinice cu dermatoza seboreica a adolescentului si adultului, dar se deosebeste de aceasta din urma prin absenta leziunilor foliculare si a seboreei, care sunt frecvent intalnite la adult. Exista unele deosebiri si in ce priveste topografia leziunilor. De altminteri nu s-au putut stabili relatii stranse intre dermatita seboreica a copilului si cea a adultului.

Etiopatogenie

Unii autori remarca deosebiri in ce priveste incidenta afectiunii de la o tara la alta, de la o rasa la alta, de la o regiune geografica la alta. Patogenia nu este elucidata. Au fost incriminate cauze genetice, endocrine, carentiale si infectioase, dar fara a se putea stabili ce cota aparte revine fiecareia din ele. Afectiunea apare in cursul primelor 3 luni de viata dar, in rare cazuri, aceasta limita poate fi depasita. Este perioada postnatala, care coincide cu o activitate crescuta a glandelor sebacee in cadrul „pubertatii miniaturale“.

Dintre tulburarile nutritionale, sunt de retinut carenta in biotina (vitamina H1), in primul rand in alimentatia mamei, malabsorbtia care este insa gasita, in general, rareori. Cat despre rolul unor germeni, ca stafilococul, streptococul, pityrosporum ovale si Candida albicans, prezenti in leziuni, ei sunt considerati de cei mai multi ca simpli „oportunisti“ patogeni, care au colonizat pielea dupa nastere, putand produce, in anumite conditii intertrigo-uri.

Modificarile histologice constau in parakeratoza cu subtierea sau disparitia stratului granulos, microabcese cu polinucleare. Deosebirea de psoriazis consta in prezenta unor zone de spongioza in cea dintai. In derm, se observa un infiltrat inflamator moderat.

Simptomatologie

Debutul afectiunii are loc, de obicei, intre cea de a 2-a si cea de a 10-a saptamana, mai obisnuit in saptamanile a 3-a - a 5-a. Leziunile sunt constituite din placarde eritematoscuamoase, de regula uscate, rareori secundar eczematizate la nivelul unor pliuri mari (perianal, inghino-crural). Ele sunt bine limitate si au contururi regulate. Frecvent insa, la periferie pot aparea placi asemanatoare de dimensiuni mai mici, care prin extensie pot conflua intre ele sau cu placardele mai mari, conferindu-le contururi policiclice. Localizarea leziunilor poate fi ubicvitara, dar ele se intalnesc preferential la nivelul pielii capului, in special a vertexului, marginii frontale si retroauriculare, la nivelul pliurilor mari, cu predilectia regiunilor perianala si inghinala, ombilic etc.

Nu exista manifestari sistemice sau generale iar pruritul este absent.

Evolutia

Este in general lenta, dar favorabila, leziunile resorbindu-se spontan in absenta tratamentului in decurs de 1-2 luni. Exista insa cazuri in care evolutia se poate prelungi timp de mai multe luni. Recidivele sunt cu totul exceptionale.

Complicatii

Sunt posibile si constau in intertriginizarea prin piococi si mai ales prin Candida albicans, in eczematizari, de multe ori in urma aplicarii unor topice iritante sau neadecvate. Mai rar, se produc piodermizari sau generalizari ale leziunilor, conducand la o eritrodermie Leiner-Moussous. Asocierea sau continuarea dermatitei seboreice cu o dermatoza atopica nu este o eventualitate mai rara decat se afirma de catre unii autori si are semnificatia favorizarii aparitiei dermatitei seboreice pe un teritoriu atopic. Trecerea spre o dermatita atopica este marcata de aparitia pruritului, in special la nivelul leziunilor de pe obraji.

Diagnosticul diferential

Se face cu crusta de lapte remanenta, intertrigo-uri primare, dermatoza de scutece. Dermatita atopica, care apare dupa varsta de 2 luni, are alte localizari si este frecvent zemuinda. Diagnosticul diferential este mai greu de facut cu leziunile ce apar adesea in cursul unei reticuloze maligne Letterer-Siwe in pielea capului si in regiunea perianala putand simula o dermatita seboreica, dar aici starea generala este alterata si exista modificari sistemice severe si manifestari cutanate caracteristice (papuloase si mai ales purpurice).

Tratament

Se vor face bai cu solutii slab antiseptice si se vor folosi sapunuri preferabil neutre sau usor acide, cele alcaline fiind iritante. Ele pot fi inlocuite cu o emulsie de galbenus de ou. Se vor aplica creme sau spume continand corticosteroizi; pentru suprafete mari va fi utilizat hidrocortizonul 1-2%, corticoizii fluorinati (Fluocinolon, Ultralan, Locacorten) fiind rezervati pentru suprafete mici. Se mai pot utiliza si paste grase cu acid salicilic 1% si corticosteroizi.

In formele intinse, se va putea recurge la administrarea pe cale generala a corticosteroizilor. Incercarile de tratament cu biotina nu au dat in general satisfactie. De asemenea, tratamentul peroral cu Stamicin sau cu alte antibiotice sau chimioterapice anticandidozice (derivati oxichinoleinici - Vioform) nu au dus la ameliorari semnificative.

Complicatiile, ca eczeme, intertriginizari, impetiginizari vor fi tratate ca atare.

Foto: www.copilul.ro