Medicină informativă

Suprarenalele, stapanele metabolismului

Cele doua glande suprarenale sunt situate, ca o caciulita, deasupra fiecarui rinichi. Sunt imbracate intr-un tesut adipos, fiind impartite in cate doua zone cu hormoni si functiuni diferite.

Cele doua zone ale suprarenalelor sunt diferite atat ca functiune, cat si ca structura. Zona corticala, situata la periferia glandei, secreta hormoni mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexuali (in cele trei straturi, de la exterior spre interior). Zona medulara, situata in interior (invelita de corticala), este inrudita cu sistemul nervos simpatic si secreta catecolamine (adrenalina si noradrenalina).

Metabolism si sexualitate

Cei mai importanti hormoni secretati de glandele suprarenale sunt:

• Aldosteronul (stratul exterior al zonei corticale) stimuleaza absorbtia sodiului si a apei, precum si secretia de potasiu. Efectul general al aldosteronului este de a creste reabsorbtia ionilor de sodiu si a moleculelor de apa in rinichi; scaderea aldosteronului creste gradul de eliminare a apei din organism, provocand acumularea de potasiu in sange, ceea ce este grav pentru organism, pentru ca reduce ritmul cardiac; cresterea secretiei acestui hormon determina retentie de sodiu si apa, ca si marirea volumului de sange si scaderea sub normal a potasiului, ajungandu-se la hipertensiune arteriala si slabiciune musculara severa.
• Cortizolul (stratul mediu al zonei corticale) regleaza activitatea metabolismului glucidic, lipidic, proteic, influentand reactia organismului la stres (de la infectii la depresie, de la interventii chirurgicale la evenimente deosebite); cortizolul are un important rol antiinflamator; cresterea anormala a cortizolului determina marirea nivelului glicemiei, reducerea masei musculare si scaderea imunitatii. Reglarea secretiei de cortizol se face la nivel hipotalamo-hipofizar.
• Hormonii sexoizi (stratul interior al zonei corticale) sunt sediul biosintezei si secreta doar o parte a hormonilor androgeni (dehidroepiandrosteron si androstendion), cantitatea importanta fiind secretata de gonade.
• Adrenalina (in zona medulara) pune la dispozitia organismului surplusul necesar de energie in caz de pericol, prin metabolizarea grasimilor (lipoliza) si formarea de glucoza necesara energiei muschilor, ca si prin inhibarea producerii de insulina; adrenalina in exces usuca mucoasele si influenteaza procesul de coagulare a sangelui.

Ce merge rau cand nu functioneaza bine?

Dereglarea glandelor suprarenale duce la boli specifice, cauzate fie de tumori, fie de excesul sau insuficienta secretiei de hormoni.

• Boala Addison. Este o afectiune cronica provocata de scaderea generala a nivelului de hormoni suprarenali. Afectarea glandei poate fi de natura autoimuna, tuberculoasa, tumorala sau hemoragica. Netratarea la timp are consecinte grave, chiar fatale. Boala Addison poate aparea si daca suprarenalele sunt sanatoase, dar este afectata hipofiza. Se manifesta prin oboseala, slabiciune musculara severa, intensificarea pigmentatiei pielii, mucoaselor si parului, scadere in greutate, hipotensiune, anorexie. Boala se trateaza, daca nu este vorba de o tumoare canceroasa, prin administrarea de hormoni suprarenali.
• Sindromul Cushing. In 80% din situatii, apare din pricina unui adenom (tumoare benigna) hipofizar, iar in 20% din cazuri, e produs de o tumoare extrahipofizara. Creste peste masura nivelul de cortizol si se manifesta prin obezitate la nivelul trunchiului si fetei (in timp ce membrele raman subtiri), reducerea masei musculare, toleranta scazuta la glucoza, hirsutism (cresterea parului in exces), tulburari menstruale la femei, modificari de dinamica sexuala la barbati. Se trateaza prin inlaturarea sursei de cortizol in exces.
• Boala Conn. Excesul de aldosteron provocat de atrofierea arterei renale sau de o tumoare la nivelul glandei. Se manifesta prin hipertensiune arteriala, oboseala musculara, spasme musculare. Se trateaza prin inlaturarea cauzei excesului de aldosteron.

Obezitatea poate fi pusa pe seama dereglarilor?

In majoritatea cazurilor, obezitatea este consecinta unei alimentatii dezechilibrate si a unui mod de viata sedentar. Dar poate aparea, in mod exceptional, ca o consecinta secundara a anumitor boli endocrine: hipotiroidismul netratat (tiroida lenesa), sindromul Cushing, afectiuni hipotalamice, sindromul de ovare micropolichistice, insulinomul (secretia in exces de insulina), hipogonadismul netratat etc. De asemenea, unele medicamente utilizate in tratarea unor afectiuni endocrine pot determina cresterea in greutate (corticoterapie, litiu).

Sanatatea de azi, nr. 2 (72), 2014; Dr. Raluca Muntean, medic specialist endocrinologie, Clinica Gral Colentina; foto: www.ymed.ro