Medicină informativă

Scleroza multipla: cauze, simptome, tratament

Simptomele principale ale sclerozei multiple

Cuprins articol:

1. Care este cauza aparitiei sclerozei multiple?
2. Care sunt primele semne ale sclerozei multiple?
3. Exista mai multe forme ale sclerozei multiple?
4. Care sunt factorii de risc incriminati in scleroza multipla?
5. Care sunt semnele ce trebuie sa alerteze pacientii, astfel incat sa se prezinte la un consult medical?
6. Diagnosticarea sclerozei multiple se face cu usurinta, sau poate fi confundata cu alte boli neurologice?
7. Ce optiuni de tratament exista pentru scleroza multipla?
8. Medicina complementara poate fi de ajutor bolnavilor de scleroza multipla?
9. Care este prognosticul sclerozei multiple?
10. Ce pot face bolnavii pentru a trai mai usor cu scleroza multipla?
11. Tratamentul sclerozei multiple

Care este cauza aparitiei sclerozei multiple?

Scleroza multipla este o boala cronica, potential invalidanta, care afecteaza sistemul nervos periferic (trunchiul cerebral si maduva spinarii), dar care produce leziuni si in creier. Este considerata o afectiune autoimuna, in care sistemul imunitar ataca tesutul nervos, considerandu-l strain. Sistemul nervos central contine milioane de celule nervoase care isi trimit semnalele electrice de la creier la organe si muschi si de la acestea inapoi catre creier, de-a lungul unor prelungiri ale celulelor numite axoni sau prin fibre nervoase. Acestea sunt imbracate in mielina, o substanta grasa care protejeaza aceste fibre in creier, in trunchiul cerebral si in maduva spinarii. La persoanele cu scleroza multipla, sistemul imunitar distruge in mod eronat celulele care produc teaca de mielina. Drept rezultat, mielina se umfla si se desprinde de fibrele nervoase, luand nastere cicatrice care inlocuiesc substanta functionala a sistemului nervos. In acest fel, impulsurile nervoase superioare sunt impiedicate sa ajunga la organele de destinatie, intarziate sau blocate, ducand la tulburari de coordonare a miscarilor, la scaderea fortei musculare in anumite segmente ale membrelor sau chiar la paralizia lor. Nu de putine ori, debutul sclerozei multiple poate sa fie evidentiat prin scaderea acuitatii vizuale. Toate aceste afectari duc in timp la unele dizabilitati sau invaliditati permanente.

Nu se cunoaste cauza acestei reactii imune, dar se pare ca exista factori declansatori, unul dintre ei fiind cel genetic, dar el constituie numai o parte din cauze. Unii cercetatori considera ca afectiunea este legata de prezenta unei proteine straine, care imita proteina mielinei si care poate fi introdusa in organism de catre un virus. Alti cercetatori cred ca sistemul imunitar reactioneaza exagerat la proteinele mielinice proprii, fapt ce duce la o tendinta anormala de a dezvolta boala autoimuna.

Scleroza multipla afecteaza mai mult de 1 milion de persoane in lume si este mai frecventa la femei decat la barbati. In general, sunt afectati adultii tineri, primele simptome aparand la indivizi cu varste intre 17 si 35 de ani, dar de curand s-au intalnit cazuri si in randul copiilor. Afectiunea este imprevizibila si variaza in severitate de la un individ la altul. In timp ce unele persoane pot face doar o forma usoara, la altele poate duce la invaliditate de la inceput. Boala are o evolutie ondulanta; apar episoade de exacerbare a simptomatologiei clinice, alternand cu perioade lungi de „liniste”, mai ales la inceputul bolii, dar si cu recaderi frecvente in timp, cand procesul de demielinizare afecteaza tot mai mult sistemul nervos. Tratamentele precoce pot influenta in bine evolutia bolii si pot ameliora simptomele.

Care sunt primele semne ale sclerozei multiple?

Simptomele variaza in functie de localizarea in sistemul nervos si includ: amorteala si slabiciune in unul sau mai multe membre, care apar de regula numai pe o parte a corpului sau numai la membrele inferioare; tulburari de vedere (vedere dubla sau incetosata); pierdere partiala sau totala a vederii, de regula la un singur ochi; furnicaturi in diverse parti ale corpului sau senzatii de „soc electric” la anumite miscari; tremuraturi, lipsa coordonarii miscarilor membrelor sau mers nesigur; oboseala; ameteli. In unele cazuri, bolnavii de scleroza multipla pot suferi un anumit grad de rigiditate musculara, reflexe osteo-tendinoase vii, deficite motorii (tetrapareze, parapareze), tulburari urinare. Unii bolnavi prezinta de la inceput sau pe parcurs tulburari de vorbire, sub forma unei pronuntii greoaie a cuvintelor. De asemenea, pot sa apara si tulburari psihice, cum ar fi lacunele de memorie sau dificultatile de concentrare. Simptomatologia poate fi declansata sau agravata de o infectie virala (raceala, gripa, febra) sau de unele modificari in sistemul imunitar propriu. Interesant este faptul ca bolnavii cronici cu scleroza multipla, dupa circa 4-5 ani, pot deveni euforici, joviali, detasati de boala, datorita afectarii lobilor frontali ai creierului, cei comportamentali.

Exista mai multe forme ale sclerozei multiple?

Simptomatologia sclerozei multiple este proprie fiecarui bolnav in parte. Se numeste multipla pentru ca poate afecta una sau mai multe zone ale sistemului nervos. Leziunile de debut se multiplica in timp, chiar daca nu sunt observate clinic. De obicei, se diferentiaza in patru forme principale, determinate de stadiul bolii si gradul de afectare.

• Revenire si remisie - acest tip de scleroza multipla este caracterizata prin izbucniri bine definite, urmate de perioade de remisie. Crizele apar brusc, dureaza cateva saptamani sau cateva luni si apoi dispar treptat. Majoritatea bolnavilor cu scleroza multipla prezinta aceasta forma la momentul diagnosticului.
• Primara progresiva - este o forma mai putin intalnita, care se caracterizeaza printr-o progresie graduala, fara perioade de remisie. Persoanele care prezinta aceasta forma de scleroza multipla sunt de obicei in varsta de peste 40 de ani, atunci cand apar primele semne ale bolii.
• Secundara progresiva - peste 50% din persoanele care prezinta forma de revenire si remisie vor ajunge in cele din urma la un stadiu de invalidare continuu, numit faza secundara progresiva, in aceasta faza pot sa apara agravari bruste.
• Recadere progresiva - aceasta forma este de fapt o scleroza multipla primara progresiva, insotita de episoade frecvente, de noi simptome sau de inrautatirea celor deja existente. Este o forma relativ rara.

Care sunt factorii de risc incriminati in scleroza multipla?

Stiinta a demonstrat ca toate bolile sunt „inscrise” in genomul uman al fiecarui individ. Asa cum unele persoane fac la 6 ani diabet, altii fac la 17 ani schizofrenie sau chelesc la 21 de ani, se pare ca si scleroza multipla ar avea o componenta genetica, care in prezenta anumitor factori de mediu poate declansa aparitia bolii. Scleroza multipla apare mai frecvent la persoanele de origine nord-europeana. Se pare ca exista si o componenta ereditara a afectiunii, riscul ca un copil al unui bolnav de scleroza multipla sa dezvolte boala de-a lungul vietii este de 5%. Cercetatorii cred ca tendinta de a face scleroza multipla se mosteneste genetic, dar boala se manifesta numai in prezenta unor factori de mediu declansatori. Factorii de mediu - o serie de virusuri si bacterii au fost suspecte de declansarea sclerozei multiple. Cel mai recent exemplu este virusul Epstein-Barr, cunoscut si pentru declansarea mononucleozei infectioase.

Care sunt semnele ce trebuie sa alerteze pacientii, astfel incat sa se prezinte la un consult medical?

Unele dintre semnele timpurii ale sclerozei multiple constau in amorteli si furnicaturi la maini si picioare. Cu toate ca amortelile, de cele mai multe ori, nu presupun neaparat prezenta sclerozei multiple, este important ca pacientii sa consulte un medic neurolog, mai ales daca acestea persista timp de cateva zile sau saptamani. Numai medicul specialist este cel care stabileste daca este vorba despre scleroza multipla sau de o alta afectiune neurologica. De asemenea, prezenta la medic este obligatorie daca apar tulburari de echilibru si tulburari de vedere.

Diagnosticarea sclerozei multiple se face cu usurinta, sau poate fi confundata cu alte boli neurologice?

Scleroza multipla poate fi uneori dificil de diagnosticat, deoarece are simptome comune cu multe alte afectiuni. Nu exista teste specifice pentru scleroza multipla, in afara de scanarea RMN, care poate arata clar zonele cu demielinizare. Dar prezenta simultana a doua din simptomele specifice fazei de debut a sclerozei multiple (de regula, tulburari de vedere, tulburari de echilibru sau deficite motorii) este concludenta pentru un medic neurolog, astfel incat sa poata face diagnosticul diferential al bolii. In principiu, medicul stabileste diagnosticul de scleroza multipla pe baza mai multor criterii:

• Istoricul medical - medicul va analiza simptomele si modul lor de manifestare.
• Examinarea neurologica - aceasta examinare testeaza in mod sistematic sistemul nervos (reflexele, tonusul muscular etc). De asemenea, va observa felul in care merge, pacientul, postura, coordonarea si echilibrul. O examinare psihica va determina claritatea gandirii, judecata si memoria.
• Scanarea prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) se realizeaza cu ajutorul unui aparat care transmite unui calculator imagini compuse din date generate de un puternic camp magnetic si unde radio. Aceste imagini, ca niste „felii” milimetrice ale creierului, pot fi vizualizate de aparat din orice unghi si in orice plan. Tehnica imagistica poate sa evidentieze clar leziunile provocate de demielinizarea sistemului nervos central.
• Punctia lombara - prin aceasta procedura se extrage o cantitate mica de lichid cerebrospinal pentru analiza de laborator. Acest fluid poate sa arate anumiti parametri asociati cu scleroza multipla, cum ar fi niveluri anormale de celule albe sau de proteine. Totodata, metoda poate elimina suspiciunea unor infectii virale sau a altor afectiuni care cauzeaza simptome neurologice similare cu cele din scleroza multipla. Stiinta medicala este o arta; diagnosticarea trebuie facuta diferential, simptomele putand fi comune la 50-60 de boli neurologice.

Ce optiuni de tratament exista pentru scleroza multipla?

In cazul unei forme de scleroza multipla caracterizata prin remisii, se poate recomanda un tratament de stopare a bolii cu medicamente de tip beta interferon, dar acesta nu poate fi administrat in cazul femeilor gravide sau care intentioneaza sa ramana insarcinate. Totodata, trebuie retinut faptul ca medicamentele reduc, dar nu elimina total fazele de exacerbare a sclerozei multiple, nu inverseaza procesul de distrugere la nivelul mielinei si nu s-au dovedit eficiente in tratarea leziunilor in cazul pacientilor cu dizabilitati instalate. In general, recomandam aceste medicamente pentru persoanele care au mai mult de o manifestare a bolii pe an si celor care nu se refac prea bine in perioadele de remisie. De asemenea, se administreaza si persoanelor la care se observa formarea de noi leziuni la controlul RMN, chiar daca nu apar noi simptome ale bolii.

Pentru scleroza multipla progresiva se administreaza corticoizi. Acestia se administreaza oral sau intravenos, pe termen scurt, pentru a reduce inflamarea tesutului nervos care provoaca distrugerea celulelor si fibrelor nervoase si pentru a scurta perioadele de manifestare a bolii. Astfel, procesul de reparatie va fi mai rapid si mai putin infirmizant. Trebuie recomandata o doza adecvata pacientului (in functie de greutate, varsta, reactia la medicament etc), in cure de 3 saptamani, care vor fi repetate ulterior de 3-4 ori pe an, pentru a se evita aparitia unor recaderi. Totusi, pentru ca orice medicament are virtuti terapeutice, dar si defecte, folosirea corticoizilor pe perioade indelungate (ani de zile) poate determina efecte secundare severe, cum ar fi osteoporoza, hipertensiunea arteriala, iar eficienta lor pe termen lung nu este inca bine stabilita. De aceea, concomitent cu tratamentul de baza, trebuie administrat si un tratament stimulator hipofizar cu ACTH, Cortrosyn etc. Pentru relaxarea muschilor se administreaza medicamente antispastice orale (Baclofen), care ajuta la inlaturarea senzatiei de contractura a muschilor. La inceput, aceste medicamente dau senzatia de slabiciune, ameteala si senzatie de „gura uscata”.

Plasmafereza (transplantul de plasma) poate sa ajute la restabilirea functiei neurologice la persoanele cu atacuri bruste si severe, care nu raspund la tratamentul cu corticoizi. Procedura consta in extragerea de sange si separarea mecanica a celulelor sanguine de plasma. Celulele sanguine sunt apoi amestecate cu o solutie de inlocuire, de obicei albumina, sau un fluid sintetic cu proprietati asemanatoare cu ale plasmei, iar aceasta solutie este reintrodusa in organism pe cale intravenoasa. Inlocuirea plasmei poate sa diminueze activitatea factorilor distructivi ai sistemului imunitar, inclusiv a anticorpilor care ataca mielina, dar este eficienta numai daca se aplica in cel mult 3 luni de la primele simptome neurologice. Metoda ramane totusi una destul de brutala, existand si riscul crescut de infectii (hepatita).


„Trebuie sa se stie ca scleroza multipla nu se vindeca total, dar se poate preintampina aparitia altor leziuni mielinice”.

Medicina complementara poate fi de ajutor bolnavilor de scleroza multipla?

Pe langa tratamentul medicamentos, exista o serie de alte metode care pot ajuta bolnavii sa-si mentina tonusul muscular si, mai ales, tonusul psihic. Kinetoterapia ii invata pe bolnavi sa faca singuri, acasa, exercitii de intindere a muschilor. De asemenea, ei pot face si anumite exercitii fizice cu ajutorul aparatelor de gimnastica, iar astfel isi vor putea indeplini mai usor sarcinile zilnice. Consilierea psihologica, prin terapia individuala sau de grup, ii poate ajuta pe pacienti sa convietuiasca cu boala si le reduce stresul emotional. In privinta altor metode de tratament (cu ceaiuri, bioenergie etc.), atat timp cat acestea nu si-au dovedit stiintific eficienta, nu le recomand pacientilor care sufera de scleroza multipla, tinand cont de faptul ca orice intrerupere a tratamentului le poate provoca distractii mielinice ireversibile, putand ajunge la paraplegie.

Care este prognosticul sclerozei multiple?

Prognosticul medical in scleroza multipla este variat. Depinde de pacient si de evolutia naturala a bolii la fiecare individ in parte. Trebuie sa se stie ca scleroza multipla nu se vindeca total, leziunile odata produse nu se pot repara, dar se poate preintampina aparitia altor leziuni mielinice. Daca pacientul este mai tanar, evolutia bolii poate fi mai grava, iar tratamentul trebuie urmat cu constiinciozitate. La adultul tanar sau la pacientul aflat la varsta a doua, simptomatologia devine mai putin agresiva. Am vazut mai multi tineri care au devenit invalizi sau care si-au pierdut viata, decat oameni in varsta, chiar daca si la acestia boala evolueaza in timp si, drept urmare, apar treptat leziuni nevraxiale care le afecteaza calitatea vietii.

Ce pot face bolnavii pentru a trai mai usor cu scleroza multipla?

Exista mai multe metode care ajuta la usurarea simptomelor sclerozei multiple, de care pacientii ar trebui sa tina cont. Pentru bolnavii din tara noastra, care nu prea sunt obisnuiti sa accepte faptul ca sufera de o boala pe care medicina nu o poate vindeca, am cateva sfaturi:

• Odihniti-va suficient! Oboseala poate agrava scleroza multipla, asa ca asigurati-va mult timp pentru odihna.
• Faceti exercitii fizice! Daca simptomele bolii sunt usoare sau moderate, puteti apela la exercitii fizice gen gimnastica aerobica sau inot. Acestea ajuta la cresterea fortei musculare, a tonusului muscular, la imbunatatirea echilibrului si a coordonarii miscarilor, dar si la inlaturarea depresiei.
• Feriti-va de caldura si de frigul excesive! Caldura extrema poate produce agravarea leziunilor si slabiciune musculara. Cu toate ca persoanele care sufera de scleroza multipla suporta bine caldura si pot beneficia de bai sau dusuri calde, este bine sa evite caldura extrema, pentru ca nu se stie cum va reactiona organismul. Nu faceti bai fierbinti sau sauna daca nu aveti pe cineva in preajma, care sa va poata ajuta daca este cazul. Daca simtiti ca vi se agraveaza simptomele in urma expunerii la caldura, stati la o temperatura confortabila timp de cateva ore, pentru a va reveni. Faceti bai si dusuri cu apa la temperatura corpului. Iarna, imbracati-va bine si acoperiti-va capul cu o caciula calduroasa. Cei mai multi bolnavi se decompenseaza vara, in calduri excesive, si iarna, ca urmare a expunerii la frig.
• Urmati o dieta echilibrata! O dieta sanatoasa si echilibrata ajuta la intarirea sistemului imunitar.
• Incercati sa va mentineti, pe cat posibil, activitatile zilnice. Diagnosticul de scleroza multipla va poate da viata peste cap. Pentru a face fata acestui stres, pastrati legatura cu familia si cu prietenii, nu va izolati de societate, continuati sa va exercitati profesia si sa nu considerati boala un handicap. Continuati sa faceti ceea ce va place (sa iesiti in natura, sa mergeti la pescuit, sa calatoriti), in masura in care sunteti apti din punct de vedere fizic. Daca scleroza multipla va impiedica sa faceti lucrurile care va plac, discutati cu medicul sau psihologul, pentru a va invata anumite metode de a depasi obstacolele. Nu uitati ca starea mentala are o influenta directa asupra starii fizice. Este normal sa apara negarea, furia sau frustrarea, atunci cand viata va pune fata in fata cu ceva dureros si neasteptat. Un psiholog v-ar putea invata tehnici de „cooperare” cu boala si tehnici de relaxare.
• Fiti optimisti si ganditi pozitiv! Cine stie, poate ca peste o luna sau un an se va descoperi un medicament miraculos care va vindeca aceasta afectiune! Nu putem nega ca o boala precum scleroza multipla afecteaza calitatea vietii. Dar in ce masura o face depinde - in anumite limite - de modul in care alegeti sa va traiti fiecare zi in parte.

Dr. George Popescu-Tismana, medic primar neurolog

Tratamentul sclerozei multiple

Tratamentul pe care-l propunem pacientilor cu scleroza multipla (leuconevraxita) este complex si include mai multe terapii alternative: regim alimentar, reflexoterapie, presopunctura, masaj terapeutic, bioenergie, apiterapie, fitoterapie (ceaiuri, bai de plante, tincturi, medicamente din plante) si psihoterapie. In cadrul clinicii noastre am folosit cu succes toate aceste metode, combinate cu energoterapia - o metoda de revigorare energetica a organismului, realizata prin intermediul unui aparat de conceptie proprie. Efectele terapeutice ale acestui aparat sunt excelente, tratamentul dovedindu-se deosebit de eficient. Lucram cu specialisti in energie universala: Quiqong, tehnica radianta, Reiki - toate metodele fiind axate pe directionarea energiei spre trupul bolnav. Combinarea acestor tehnici ne-a ajutat sa avem un procent de vindecare de peste 90%. De asemenea, bolnavii nu trebuie sa uite latura spirituala, rugaciunea, care deschide calea spre vindecarea sufletului si a trupului.

Pun la dispozitia bolnavilor o serie de recomandari utile in tratarea acestei afectiuni, elaborate de specialisti in fitoterapie, care duc la ameliorarea simptoamelor si la protectia organismului.


Regim permanent:

• Luni si joi: infuzie din 1 lingurita frunze salvie de gradina la o cana de apa clocotita - se beau doua cani pe zi. Marti si sambata: macerat (timp de 8 ore) din 1 lingurita de vasc la o cana cu apa rece - se bea o cana pe zi. Miercuri: infuzie din 1 lingurita frunze de coada-soricelului la o cana cu apa clocotita - se beau doua cani. Vineri si duminica: infuzie din 1 lingurita frunze le cretisoara la o cana cu apa clocotita - se beau 4 cani pe zi.
• Zilnic se consuma: 100 ml suc de sfecla rosie; 300 ml suc de morcov; 50 ml suc de telina; 50 ml suc de ridichi; 20 ml suc de cartofi.
• Zilnic se consuma acizi grasi nesaturati tip Omega 3 si acid linoleic din: ulei de peste (3 lingurite pe zi sau cate 1 capsula de 3 ori pe zi); ulei din seminte de in - o capsula sau o lingurita zilnic; ulei de Borago (limba-mielului) - cate 1 capsula de 3 ori pe zi; ulei de catina - cate 1 capsula de 3 ori pe zi; ulei Evening Primrose (Oenothera biennis) - cate 1 capsula de 3 ori pe zi.
• Zilnic se consuma suc de orz verde ca atare sau sub forma de pudra ori SOD (superoxid dismutaza) - principala componenta bioactiva a sucului de orz verde. Produse din suc de orz verde: SOD vegetal (Institutul Cantacuzino): 1-2 fiole de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mese; extract din suc de orz verde: cate 1 lingurita de 3 ori pe zi, sublingual sau in putina apa plata, cu 30 de minute inainte de mese.
• Suc de orz verde obtinut in casa. Se foloseste firul de orz cand are 15-20 cm. Se indeparteaza radacinile, se spala, se marunteste, se inmoaie in apa si se da prin blender. Reziduul ramas se mai inmoaie o data si se da prin blender, iar ambele lichide se amesteca. Rezulta un suc verde inchis. Se beau cate 50 ml de suc amestecat cu 150 ml apa de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale.

Tratament extern:

Exista mai multe alternative de tratament, care pot fi aplicate simultan sau alternativ.

• Se maseaza partile afectate si coloana vertebrala cu: tinctura de traista-ciobanului, tinctura de tataneasa, ulei de sunatoare, ulei de musetel, ulei de cimbru sau cu unguente ce contin toate aceste plante (de exemplu Emulgel antitumoral).
• Se aplica alternativ (o zi da, o zi nu) cataplasme cu usturoi pisat si ulei de masline presat la rece, pe coloana vertebrala, timp de 3 luni, dupa care se face o luna pauza.
• Se maseaza puternic zona coloanei vertebrale (intre vertebre) cu miere de albine, pana la senzatia de dezlipire a pielii!
• Bai din plante - se face un amestec de plante in parti egale din: muguri de molid sau pin, levantica, busuioc, tei, sunatoare, coada-soricelului, cimbru, coada-calului, musetel si salvie. Se macereaza la rece, timp de 8-12 ore, 100 g amestec de plante la 1 litru de apa. A doua zi se incalzeste maceratul si se toarna in cada plina pe jumatate cu apa la temperatura corpului. Baia dureaza 30-40 minute. Dupa baie nu se recomanda stergerea corpului, ci se asteapta, la caldura si in repaus, uscarea naturala a pielii. Tratamentul cu bai din plante tine 20 de zile pe luna, cu 10 zile de pauza. Plantele pot fi utilizate de doua ori.
• La tratament se pot adauga si o serie de produse tonice si adaptogene (invata organismul sa se comporte mai bine in caz de stres, boala etc.), cum ar fi: Spirulina (500 mg) - 1-2 tablete de 3 ori pe zi, impreuna cu: Alfa tonic cu ginseng - 1 lingurita de 3 ori pe zi sau Ashwaganda - 1-2 tablete de 3 ori pe zi sau Ginseng cu laptisor de matca - 1-3 fiole pe zi.

Dietoterapie:

• De evitat: carne de porc, oaie si vita; cartofi; tocaturi; mezeluri; ciuperci; inghetata; margarina; cafea; tutun; alcool; ciocolata; zahar; dulciuri concentrate cu zahar; indulcitori sintetici; faina alba; paine si paste fainoase din comert, oua; grasimi animale; prajeli; uleiuri rafinate; conserve si sucuri din comert; concentrate alimentare (Vegeta, Knorr etc.); ceai negru; afumaturi; fructe de mare; sare fina iodata; bauturi reci, sifon, apa minerala carbogazoasa, bauturi acidulate.
• Alimente recomandate: carne de pui (crescut in curte) si peste, fierte sau la gratar (in cantitati mici), lactate proaspete, unt, smantana, fructe si legume proaspete, cereale germinate (grau, orz, ovaz, secara), ulei presat la rece, sare gema neiodata, faina integrala de grau, faina de orz, ovaz, secara, orez, hrisca, nuci, alune, seminte, migdale, stafide, polen, propolis, pastura, miere, catina, ginseng, broccoli, sparanghel, alge marine, paine integrala sau din faina de secara, orz, ovaz (facuta in casa), fructe uscate, sucuri de fructe, sucuri de legume, condimente iuti (in cantitati mici), bauturi caldute.

Sucuri de legume:

• Mic dejun - 250 ml suc de morcovi (obtinut din 750 g morcov). Orele 9-11 - amestec din: 100 ml suc de varza (din 250 g varza alba), 100 ml suc de sfecla (din 150 g sfecla rosie), 50 ml suc de pastarnac (din 100 g pastarnac), 5 ml suc de usturoi (din 3 catei de usturoi), 25 ml suc de ceapa (din 40 g ceapa), 470 ml suc de mere (din 750 g fructe), 50 g miere de albine.
• Pranz (ora 13) - amestec din: 125 g grau incoltit, 25 g miez de nuca, 500 g pere si 25 g miere.
• Cina (ora 19) - amestec din: 125 g grau incoltit, 25 g miez de nuca; 500 g mere ionatane.

Observatii: La sucuri, cantitatile sunt fixe! Pentru pranz si cina, cantitatile pot creste conform cerintelor organismului. Regimul strict se introduce progresiv: o zi in prima luna, doua zile luna urmatoare etc., pana la maximum 21 de zile pe luna. Dupa ora 19 nu se mai consuma alimente, pentru a-i permite organismului sa elimine toxinele.

Petre Dumitru, Directorul centrului de recuperare „Mick-Med”; site web: www.mick-med.ro; foto: ro.wikipedia.org