Medicină informativă

 

Nu doare, dar e periculos si nu trebuie nicidecum ignorat. Uneori, ficatul gras se trateaza cu prea mare usurinta, desi este o afectiune care poate da mari batai de cap.

Ficatul gras (steatoza hepatica) este o afectiune periculoasa tocmai pentru ca, de cele mai multe ori, nu are niciun simptom specific. Exista insa analize de sange uzuale care ridica semne de intrebare asupra bunei functionari a acestui organ, astfel incat sa fie luate masuri din timp.

Cuprins articol

• Cand esti mai expus
• Exemplu de meniu pentru o zi
• Fara grasimi
• Caseta specialistului
• Autori
• Bibliografie

Cand esti mai expus

Ficatul joaca un rol foarte important in descompunerea si eliminarea grasimilor din organism. Uneori, acest proces se deregleaza, ficatul se incarca de grasimi si apare astfel steatoza hepatica. Exista o categorie de persoane mai expuse acestei probleme, printre care se numara diabeticii, hipertensivii, cei care consuma alcool in mod frecvent ori au valori ridicate ale colesterolului si trigliceridelor.

Exemplu de meniu pentru o zi

• Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte degresat.
• Gustare: un fruct (mai rar banane).
• Pranz: supa de legume, carne de pui sau curcan la cuptor cu un cartof copt.
• Gustare: branza de vaci cu ardei rosu.
• Cina: iaurt degresat.

Fara grasimi

Pentru ficatul gras nu exista un tratament specific, doar masuri pe care este nevoie sa le luam si care au ca scop imbunatatirea stilului de viata. De pilda, cei care consuma alcool e nevoie sa renunte la acest obicei, diabeticii ar fi bine sa incerce sa tina boala sub control printr-o alimentatie adecvata si tratament specific, iar persoanelor supraponderale care sufera de steatoza hepatica li se recomanda scaderea in greutate. In ce priveste regimul alimentar, trebuie sa scada consumul de grasimi, sa creasca cel de legume si fructe, sa se evite carnea rosie, iar alcoolul si bauturile carbogazoase sa iasa complet din meniul zilnic.

Caseta specialistului

Majoritatea cazurilor de ficat gras au ca tratament principal regimul igieno-dietetic. Se recomanda o scadere ponderala de 5-10% din greutate, in contextul unei diete hipocalorice - saraca in fainoase, dulciuri, grasimi si bogata in fibre (legume, fructe, cereale integrale) si proteine. Ca adjuvante la regimul igieno-dietetic, se pot folosi diverse hepatotrofice, mai ales cele cu efect antioxidant.

Autori

• Dr. Eugen Craciun - medic specialist gastroenterologie si hepatologie, ecografie abdominala, endoscopie digestiva la hyperclinica MedLife Baneasa.
• Irina Manolache.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014.

 

Se spune ca „razvratirea” ulcerului primavara ar fi doar un mit, insa multi bolnavi de hiperaciditate gastrica sau ulcer duodenal au dureri mai mari in aceasta perioada.

Probabil din cauza obisnuintei de a ne imbogati dieta cu legume si zarzavaturi crude dupa o iarna plina de grasimi si din pricina neplacerilor obisnuite aparute la schimbarea anotimpului ori din alte cauze, crizele de ulcer sunt mai dese primavara. Exista insa remedii naturale, de multe ori mai eficiente chiar decat medicamentele antiacide.

Cuprins articol

• Terci din pulbere de coaja de ulm
• Suc de varza
• Crema de migdale
• Tinctura de propolis
• „Dulceata” de ou
• Stiati ca?
• Bibliografie

Terci din pulbere de coaja de ulm

Pui doua lingurite cu pulbere intr-un borcan cu 200 ml de apa rece, amesteci apoi cu 250 ml de apa clocotita si un pahar cu lapte fierbinte si obtii un terci cald. Adaugi o lingura cu pulbere de ulm si un ou crud, amesteci totul foarte bine pana la omogenizare, apoi fierbi la foc mic, sa se ingroase. Intreaga cantitate se consuma pe parcursul unei zile.

Suc de varza

Rupi mai multe foi de varza, tai cotorul in bucatele si pui totul in mixer. Maruntesti, storci zeama printr-un tifon si bei 100 ml de 3-4 ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa. Cura dureaza o luna.

Crema de migdale

Iei 30 de samburi de migdale-dulci, ii oparesti si indepartezi coaja, dupa care ii maruntesti. Adaugi o lingura cu lapte si o lingurita cu smantana. Iei cate o lingura inainte de masa.

Tinctura de propolis

Iei cate 40 de picaturi in fiecare dimineata, timp de o luna, amestecate cu 100 ml de lapte.

„Dulceata” de ou

Amesteci foarte bine trei galbenusuri cu sase lingurite cu miere, lasi 48 de ore la rece, apoi iei cate o lingura cu cel putin 30 de minute inainte de masa.

Stiati ca?

Un remediu excelent este, paradoxal, sucul de lamaie, pentru ca acidul citric se oxideaza in organism, devenind puternic bazic si un antiacid eficient.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Colonul are misiunea de a elimina reziduurile produse de organism in timpul digestiei. Daca nu sunt eliminate complet, acestea sunt repuse in circulatie si imbolnavesc alte organe.

Colonul este primul pas in detoxifiere; ca atare, stagnarea toxinelor la nivelul lui poate sa provoace dureri in alta parte sau chiar sa influenteze major sanatatea organelor aflate in apropiere sau chiar la distanta de el.

Cuprins articol

• Ficatul
• Sistemul imunitar
• Sistemul respirator
• Pielea si parul
• Articulatiile
• Stiai?
• Bibliografie

Ficatul

Chiar daca mare parte din procesul de filtrare si curatare a sangelui de toxine intra in atributiile ficatului, tractul digestiv este poarta dintre alimente si sange. Activitatea celor doua organe vitale este strans legata: in colon, sunt pana la 80% din componentele sistemului imunitar, iar ficatul contine celule ale sistemului imunitar care curata resturile din sange. Cand toxinele raman in organism, se pot raspandi treptat in tesuturi, activand conditiile de aparitie a bolilor.

Flora intestinala trebuie sa fie formata din 85% bacterii de fermentatie (flora de protectie) si 15% bacterii de putrefactie (flora patogena). Cand bariera de protectie este distrusa (de alimente, medicamente) si creste flora de putrefactie, apare un exces de toxine, pe care ficatul nu le poate neutraliza. Astfel, procesul de curatare a deseurilor este anevoios si se produce autointoxicarea (substantele daunatoare raman in corp), care are ca prim efect obosirea ficatului prin supraincarcarea lui cu toxine. In timp, scade imunitatea si apar afectiuni acute sau cronice.

Sistemul imunitar

Dezechilibrul florei colonului creste riscul de toxicitate, fapt care duce la filtrarea scazuta a reziduurilor. Efectul este dezechilibrarea rezistentei organismului in fata infectiilor. O imunitate scazuta face loc infectiilor si inflamatiilor, racelilor frecvente, dar si alergiilor, sensibilitatilor alimentare, chiar bolilor autoimune (poliartrita reumatoida, probleme cu tiroida).

Sistemul respirator

Toxinele acumulate la nivelul colonului ascendent pot da probleme respiratorii, amigdalita, faringita, laringita. Prin urmare, sanatatea aparatului respirator depinde semnificativ de cat de curat e intestinul gros. Astmul si alte alergii respiratorii pot avea, de asemenea, printre cauzele ascunse o tulburare a colonului.

Pielea si parul

Intoxicarea isi pune amprenta si asupra exteriorului, fiindca organismul cauta cai de eliminare a toxinelor. Pielea ajunge sa preia o parte din functia de eliminare a reziduurilor, care incearca sa iasa la suprafata sub forma de acnee, eczeme, furunculi. Si pielea iritata, tenul palid si lipsit de elasticitate indica o toxicitate ridicata la nivelul colonului. Parul devine casant si lipsit de stralucire si nu putine sunt cazurile cand matreata a disparut odata cu adoptarea unei diete de detoxifiere.

Articulatiile

Potrivit studiilor, problemele reumatice apar in 25% din cazurile de boli intestinale inflamatorii. Iar cand colonul ramane netratat si sunt tratate doar cauzele, este posibil sa reapara durerile suparatoare. In volumul Dr. Jensen's Guide to Better Bowel Care, autorul dr. Bernard Jensen sustine ca un colon intoxicat poate produce durerile carora nu le gasim cauza, cum ar fi o durere la sold si picior - aceasta poate aparea pe fondul unui diverticul colonic.

Stiai?

Persoane care sufereau de migrene de ani buni au scapat de ele dupa ce au urmat o cura completa de detoxifiere.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Indigestiile, balonarea si arsurile gastrice sunt neplaceri cu care ne putem confrunta oricand, dar mai ales in perioada meselor imbelsugate de Paste. Asa ca este bine sa-ti aprovizionezi din vreme dulapiorul cu medicamentele necesare.

Cuprins articol

• Torecan
• Triferment
• Rennie
• Redigest
• Carbune medicinal
• Espumisan
• Gasex
• Sab simplex

Torecan

Poti lua acest medicament daca ai senzatie de greata si de voma asociate cu tulburari gastrointestinale. Doza indicata: cate 1 comprimat de 1-3 ori pe zi.

Triferment

Comprimatele sunt indicate in tulburari digestive cauzate de excese alimentare si balonare. Se iau cate 1-2 comprimate, dupa mese.

Rennie

Medicamentul combate efectele neplacute date de indigestie acida, pe baza nervoasa sau cauzata de tulburari biliare si deranjamente stomacale. Se administreaza cate 1-2 comprimate, de 2-3 ori pe zi, dupa mese sau la durere. Copiilor peste 6 ani li se poate da cate 1 comprimat, de 2-3 ori pe zi.

Redigest

Acest produs naturist are in compozitie concentrat de armurariu si se recomanda in cazul indigestiilor acute. Adultii pot lua, in criza, cate 2 capsule, de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa. In faza de intretinere, se administreaza cate 2 capsule, de 2 ori pe zi, inaintea meselor.

Carbune medicinal

Tratamentul cu carbune medicinal este indicat in reglarea tranzitului, prin absorbtia gazelor intestinale si a toxinelor. Poti lua cate 1-2 comprimate pe zi.

Espumisan

Tulburarile digestive cauzate de balonare pot fi tratate cu Espumisan. Adultilor si copiilor peste 6 ani li se recomanda cate 2 capsule de 3-5 ori pe zi.

Gasex

Plantele din compozitia acestui medicament naturist contribuie la normalizarea functiilor digestive, produsul fiind benefic in cazul balonarilor si indigestiilor. Gasex are actiune tonica si ajuta si in digerarea alimentelor. Adultilor li se recomanda cate 2-3 tablete, dupa mese sau la nevoie. Copiii peste 6 ani pot lua cate 1 pastila, de 2-3 ori in 24 de ore, dupa mese.

Sab simplex

Daca ai simptome precum senzatia neplacuta de preaplin in abdomen, cauzata cel mai adesea de balonare, poti lua comprimate masticabile Sab simplex. Doza indicata: cate 1-2 comprimate, in timpul mesei sau dupa.

Nu se recomanda administrarea de medicamente fara consult medical. Cititi pentru a va informa asupra indicatiilor, modului de utilizare sau reactiilor adverse.

 

Varsta, stresul, oboseala, dar si poluarea - toate au ceva de „spus” cand vine vorba despre cearcane si riduri. Cu ingrijirea zilnica potrivita, acestea se pot estompa.

Important este sa-ti hidratezi pielea. Cremele cu vitaminele E si K sunt cele mai bune contra cearcanelor.

Cuprins articol

• Cearcanele pot semnala probleme de sanatate
• Remedii de efect
• Bibliografie

Cearcanele pot semnala probleme de sanatate

Pungile de sub ochi pot „trada” o noapte nedormita, insa exista si situatii cand acestea pot aparea din cauza circulatiei sangvine deficitare sau a unor alergii, care contribuie la inflamarea sinusurilor, dilatand vasele de sange de sub ochi. Cearcanele mai pot aparea si daca retii mai multa apa in corp.

Remedii de efect

• Ceaiul de musetel este un diuretic slab si reduce umflaturile de sub ochi. Prepara un ceai, pastreaza pliculetele si tine-le la frigider cateva minute. Pune-le apoi pe ochi si stai asa intre 5 si 10 minute.
• Sucul de castravete este util si pentru zona din jurul ochilor. Acesta are un efect revigorant si iti relaxeaza ochii. Tot ce trebuie sa faci este sa inmoi doua dischete de vata in sucul proaspat stors de la castravete si sa le tii pe ochi timp de 15 minute.
• Cartofii sunt bogati in vitamine, minerale si amidon, care fac minuni pentru pielea obosita de sub ochi. Aceasta leguma reimprospateaza si catifeleaza, indiferent de tipul de ten. Pune rondele de cartofi pe ochi si stai 15 minute, apoi clateste zona cu apa rece. Acest tratament este util si in cazul in care ai ochii iritati si rosii.

Bibliografie

Click! Sanatate, nr. 4 (62), aprilie 2014.

 

Maladia Parkinson se numara printre problemele neurologice care afecteaza calitatea vietii de zi cu zi. Desi nu poate fi vindecata, noile terapii amelioreaza simptomele bolii si ofera pacientilor sansa la o viata normala.

Parkinson este o boala neurodegenerativa determinata de reducerea sintezei sau formarii unei substante neuromediator, dopamina, cu rol in reglarea motilitatii (contractii musculare). Dintre terapiile recomandate, cea cu gelul duodopa este contraindicata persoanelor care sufera si de alte afectiuni: cardiovasculare, pulmonare, insuficienta renala sau hepatica, tulburari cognitive majore. Printre cele mai intalnite reactii adverse ale acestei terapii se numara hipotensiunea si somnolenta excesiva.

Cuprins articol

• Problemele de echilibru, un prim semn al bolii
• Terapia cu Duodopa, in stadii avansate
• Electrostimularea blocheaza tremurul
• Pompa cu apomorfina reduce simptomele
• Stiati ca?
• Autor
• Bibliografie

Problemele de echilibru, un prim semn al bolii

Boala Parkinson apare ca urmare a distrugerii progresive a neuronilor din zonele creierului implicate in controlul miscarilor, de aceea pacientul incepe sa tremure (chiar si in stare de repaus), in plus, el poate intampina si dificultati la inghitire sau are tulburari de memorie. Cumulate, toate aceste neplaceri ajung sa afecteze starea fizica si pe cea psihica a persoanei, ea fiind predispusa depresiei. De aceea, de multe ori, bolnavul ajunge sa aiba nevoie de sprijinul celor din jur.

Terapia cu Duodopa, in stadii avansate

Dintre optiunile de tratament, terapia cu medicamentul levodopa este considerata standardul de aur in boala Parkinson. Duodopa (combinatia dintre medicamentele levodopa si carbidopa) este un gel intestinal care se indica in fazele avansate ale bolii. „Gelul se administreaza cu ajutorul unei perfuzii portabile direct in duoden (prima parte a intestinului subtire), fie printr-un tub in jejun (segmentul central al intestinului subtire). Inainte de instalarea pompei, se introduce un tub prin nas pentru ajustarea si stabilirea dozei de medicament”, explica Ludmila Botnaru, medic specialist neurolog la Reteaua Privata de Sanatate Regina Maria din Bucuresti. Pentru a evita eventualele complicatii (rasucirea tubului, aparitia infectiilor), procedura se realizeaza in clinicile de neurologie.

Info: Terapia cu levodopa se recomanda in combinatie si cu alte medicamente.

Electrostimularea blocheaza tremurul

O alta varianta de tratament pentru pacientii cu Parkinson este electrostimularea profunda a creierului. Procedura presupune implantarea unor electrozi in zona cerebrala responsabila de miscare. La randul lor, electrozii emit impulsuri electrice, astfel incat semnalul care cauzeaza tremurul sa fie blocat. Interventia de implantare a electrozilor dureaza, in medie, 6-15 ore, iar pacientul are nevoie de o perioada de pana la un an ca sa se acomodeze.

Info: Electrostimularea profunda a creierului este indicata persoanelor care sufera de o forma severa a bolii.

Pompa cu apomorfina reduce simptomele

De ajutor pentru persoanele suferinde este si tratamentul cu apomorfina (molecula similara cu dopamina - boala este cauzata de lipsa acestei substante responsabile cu capacitatea corpului de a controla miscarile). Mai exact, apomorfina este administrata cu ajutorul unei pompe portabile mici. Ea este plasata in zona abdomenului, iar printr-un ac fin se elibereaza substanta direct in tesutul gras. In functie de caz, ea se administreaza in mai multe reprize. Pompa se monteaza in clinicile de specialitate, iar pacientul este instruit cum sa o foloseasca.

Info: Terapia este indicata doar atunci cand medicamentele nu-si fac efectul.

Stiati ca?

Agitarea unui deget, scrisul mic sau aglomerat, dificultatile de mers sau incovoierea spatelui se numara printre simptomele bolii Parkinson?

Autor

Dr. Ludmila Botnaru - medic specialist neurolog - Reteaua Privata de Sanatate Regina Maria, Bucuresti.

Bibliografie

Click! Sanatate, nr. 4 (62), aprilie 2014.

 

Cea mai mare cantitate de toxine se acumuleaza in colon. Acesta, in lipsa fibrelor, nu poate elimina la timp resturile alimentare si se produce autointoxicarea.

Balonarea, crampele abdominale, indigestiile frecvente, gazele, constipatia sau diareea sunt primele semne ca intestinul e suprasaturat de deseuri neeliminate complet. Iata alte consecinte ale unui colon murdar (pe unele nici nu le banuiesti) si care sunt investigatiile pe care trebuie sa le efectuezi pentru a depista la timp problemele serioase.

Cuprins articol

• Efectele supraincarcarii cu toxine
• Investigatii specifice
• Bibliografie

Efectele supraincarcarii cu toxine

• Gastrita.
• Sindromul colonului iritabil.
• Hemoroizi.
• Reflux gastroesofagian.
• Infectii parazitare.
• Scaune urat mirositoare.
• Obezitate.
• Imunitate slabita.
• Oboseala cronica.
• Ficat obosit.
• Lipsa poftei de mancare.
• Migrena.
• Afectiuni ale pielii si parului.
• Scaune cu sange.
• Dureri anale.
• Alergii alimentare.
• Oboseala frecventa si astenie.
• Iritabilitate.
• Raceli frecvente.
• Abdomen proeminent.
• Probleme ale pielii.
• Gust de metal.
• Depuneri albicioase pe limba.
• Transpiratie si respiratie cu miros neplacut.
• Pofta puternica de dulciuri sau alimente grele (prajeli).

Investigatii specifice

Pe langa anamneza si consult clinic, exista o serie de teste prin care pot fi depistate problemele colonului:

• Analize de sange si analiza materiilor fecale: de efectuat anual daca ai implinit 50 de ani, mai ales in cazul in care este suspectat si un dezechilibru hormonal.
• Sigmoidoscopie: un endoscop este introdus in rect si impins spre stanga colonului. Spre deosebire de colonoscopie, care permite examinarea intregului colon, sigmoidoscopia permite doar examinarea portiunii distale (aproximativ 600 mm). In timpul examinarii rectului si a ultimei portiuni de colon, se face biopsia (se recolteaza o mostra de tesut, care merge la laborator si permite diagnosticarea cancerului, infectiilor sau inflamatiilor). De efectuat o data la cinci ani daca ai peste 50 de ani.
• Colonoscopie virtuala: este un test cu raze X prin care este analizat intregul colon. Dureaza mai putin si este mai putin invaziva decat alte teste. Este folosita pentru depistarea obstructiilor de pe colon in caz de constipatie cronica. Daca se observa polipi, este nevoie de colonoscopia standard.
• Colonoscopie: de efectuat daca nu ies bine analizele sangelui. Un endoscop (cu camera video) este introdus in rect si avanseaza in colon. Sunt examinate rectul si intregul colon. In timpul procedurii, daca exista polipi, acestia sunt indepartati si trimisi la laborator. De efectuat o data la cinci ani.
• Irigografie: razele X sunt folosite pentru depistarea sursei de sangerare, cand aceasta are cauze necunoscute. Presupune sa bei lichide care contin bariu sau acestea sa fie administrate anal, apoi radiografiate pentru stabilirea problemelor. Este clisma baritata, prin care sunt detectati polipii in intregul colon, dar nu are acuratetea colonoscopiei si nu permite extirparea polipilor sau prelevarea pentru biopsie.
• Ultrasonografie transrectala: de efectuat cand este suspectata o tumoare; arata gradul tumorii, dar si metastazele organelor indepartate.
• Tomografie computerizata sau RMN: observa extinderea catre organele si tesuturile vecine.
• Angiografie: investigatia presupune injectarea unei substante pentru a evidentia vasele de sange, astfel incat medicul sa vada cu claritate sursa sangerarii. In anumite situatii, se administreaza local injectii care opresc sangerarea.
• Scanare radionuclida: este o tehnica neinvaziva de screening folosita pentru localizarea sangerarii, in special in tractul digestiv inferior. Presupune injectarea unei mici cantitati de material radioactiv, care permite vizualizarea cu ajutorul unei camere video speciale. Zonele care absorb mai multa substanta sunt adesea benigne.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014.

 

Indispozitii trecatoare sau crampe insuportabile? Intre aceste extreme, durerile de burta sunt de multe feluri, iar cele grave trebuie sa te trimita la doctor.

Oricine sufera din cand in cand de dureri in zona abdominala. Unele stim de unde ni se trag, altele nu, iar pe cele mai multe (trebuie sa recunoastem) le tratam dupa ureche - luam un calmant si gata.

Durerea de burta insa, ca orice alta durere, este un semnal de alarma tras de organism si e musai s-o tratam cu seriozitate: sa aflam si sa indepartam cauza, nu doar efectul. Si, mai ales, nu trebuie sa ne jenam sa mergem la medic pentru o banala durere de burta, mai ales cand simptomele pot anunta afectiuni periculoase.

Cuprins articol

• Cele mai comune motive
• Cand e de mers la doctor?
• Bibliografie

Cele mai comune motive

Durerea de burta are diverse manifestari: poate fi resimtita ca o arsura, un spasm, o durere ascutita sau, dimpotriva, difuza, iradiind catre alte zone ale corpului (piept, spate, picioare). In cazul femeilor, durerea abdominala este cauzata frecvent de menstruatie, indigestie, constipatie, balonari, stres si intolerante alimentare ori poate anunta prezenta unor afectiuni grave precum:

• boala inflamatorie pelvina (senzatie de presiune la nivelul pelvisului, ce iradiaza spre picioare);
• ulcer (dureri ascutite in mijlocul abdomenului superior);
• infectie urinara (dureri abdominale si la urinat);
• reflux gastrointestinal (senzatie de arsura la nivelul pieptului);
• endometrioza (menstruatii neregulate si dureroase);
• boala Crohn (inflamatie cronica a colonului manifestata prin crampe intense si intermitente);
• apendicita (debuteaza cu dureri in dreptul buricului, apoi durerea se ascute si coboara spre dreapta abdomenului inferior);
• diverticuloza (crampe la nivelul abdomenului inferior);
• parazitoze (crampe abdominale insotite de diaree si oboseala);
• cancer (in stadii avansate ale bolii, apar dureri persistente).

Dureri abdominale genereaza si organele care nu se afla in cavitatea abdominala, precum tiroida. Disfunctiile la nivelul acestei glande (hipo- sau hipertiroidism) creeaza probleme digestive manifestate (si) prin crampe la nivelul abdomenului inferior.

Cand e de mers la doctor?

Orice durere care nu are un caracter strict ocazional trebuie investigata serios, dar exista si situatii ce necesita interventie medicala de urgenta. In cazurile grave, durerile abdominale sunt intense, de lunga durata si/sau insotite de alte simptome ingrijoratoare:

• febra;
• stari repetate de voma;
• abdomen foarte sensibil la atingere;
• varsaturi sau scaune cu sange;
• dificultati de respiratie;
• durerile persista zile la rand.

In cazul durerilor abdominale, tratamentul corect actioneaza asupra cauzei (afectiunea ce determina durerea) si poate fi medicamentos sau, daca situatia o cere (cum se intampla in apendicita sau hernie), chirurgical.

Pana ce ajungi la medic, masajul abdominal delicat, ceaiul de menta si compresele calde cu musetel iti alina durerea.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Numit sistemul de drenaj al corpului, colonul este organul cheie al sistemului digestiv, intrucat asigura functionarea optima a organismului.

A dobandit denumirea „al doilea creier” pentru munca sa complexa pe care o desfasoara zilnic, in conditiile in care trebuie sa faca fata substantelor toxice din mediu, alimente, apa si medicamente.

Cuprins articol

• Structura
• Functii
• De ce este important?
• Semnele intoxicarii
• Inamicii colonului
• Bibliografie

Structura

Intestinul gros are forma literei U si se intinde in falduri circulare in cavitatea abdominala. Colonul are o lungime medie cuprinsa intre 1,5 si 1,8 metri si este format din cinci parti:

1. Prima parte se numeste cecum si este conectata la ileon (ultima parte a intestinului subtire).
2. Urmeaza portiunea ascendenta, care urca spre dreapta, pana in zona in care sunt amplasate partea inferioara a plamanului si ficatul.
3. Bucata transversala strabate abdomenul de la dreapta la stanga.
4. Colonul formeaza un cot si coboara spre stanga - portiunea descendenta.
5. Se formeaza apoi o curbura - portiunea sigmoida, chiar inainte de rect.

Functii

• Principalele sale atributii sunt absorbtia fluidelor, mineralelor, oligoelementelor si vitaminelor necesare organismului, reciclarea apei, electrolitilor si nutrientilor, depuratia si eliminarea reziduurilor rezultate in urma digestiei.
• Miliarde de bacterii colonizeaza intestinul, convietuind intr-un echilibru sanatos in interiorul organismului. Colonul este cel care tine departe agentii patogeni prin gazduirea a 200-500 de specii de bacterii prietenoase, prevenind instalarea infectiilor. Bacteriile bune produc, printre altele, vitamina K si acid folic.
• Cu ajutorul acestor bacterii bune, insa fara sa secrete enzime digestive, colonul formeaza un bol si astfel absoarbe apa si antreneaza o forma de digestie, impingand in exterior continutul solid format cu ajutorul muschilor de pe peretii sai. In actiunea de eliminare, este ajutat de glandele secretoare de mucus aflate in submucoasa.

De ce este important?

Chiar daca eliminarea deseurilor se face pe cale naturala, organismul, mai ales cand dieta este saraca in fibre, trebuie ajutat prin remedii naturale si hidratare optima, care normalizeaza tranzitul si stimuleaza miscarile intestinale. In caz contrar, se instaleaza constipatia, toxinele stagneaza in colon, se inmultesc bacteriile neprietenoase, iar reziduurile neeliminate se lipesc de peretii colonului si formeaza placa mucoida, la fel cum pe tevile de canalizare se depune placa de calcar.

Acestea intra intr-un proces de fermentatie si putrefactie prelungit, fiind absorbite si puse din nou in circulatie, transformand colonul in „groapa de gunoi” a organismului, care produce o intoxicare latenta a organismului - de fapt, factorul declansator al bolilor moderne. Aceasta aglomerare de deseuri a dus la consacrarea expresiei „moartea incepe in colon”, ce-i apartine biologului rus Ilia Ilici Mecinikov.

Semnele intoxicarii

Consecintele unui colon care nu mai functioneaza eficient se manifesta la nivelul intregului organism: capilarele de pe peretii colonului absorb reziduurile, iar asta favorizeaza dezechilibre in lant. Astfel, colonul obosit poate fi cauza scaderii rezistentei organismului si a aparitiei infectiilor ori se afla la originea insomniei, migrenelor, epuizarii, obezitatii, problemelor pielii, durerilor de spate, flatulentei, indigestiei, greturilor, gustului neplacut, mirosului urat al corpului si a cancerului.

Inamicii colonului

• Alimentatia bogata in grasimi.
• Lipsa fibrelor din dieta.
• Hidratarea deficitara.
• Fumatul si alcoolul.
• Abuzul de antibiotice.
• Mediul poluat.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Daca ai observat ca parul este mai subtire, fragil, se rupe cu usurinta si creste lent, e foarte posibil sa-i lipseasca substante nutritive importante.

O dieta saraca in vitamine si minerale afecteaza scalpul si sanatatea parului. De multe ori, degeaba investesti in produse scumpe pentru a remedia diverse probleme ale podoabei capilare, fiindca nu faci decat sa tratezi efectul, nicidecum cauza.

Uneori, administrarea unui simplu supliment rezolva situatia. Vitaminele antioxidante si mineralele joaca un rol important in mentinerea sanatoasa a parului si a scalpului; prin urmare, vezi mai intai ce-ti lipseste din organism si abia apoi completeaza cu un tratament cosmetic!

Cuprins articol

• Cuprul
• Iodul
• Seleniul
• Complexul vitaminic B
• Fierul
• Vitamina D
• Zincul
• Vitamina A
• Vitamina C
• Vitamina E
• Calciul
• Potasiul
• Bibliografie

Cuprul

Este deosebit de important in mentinerea culorii naturale, dar si a structurii parului. O carenta a acestui element duce la albire prematura, la subtierea si caderea parului.

Bun pentru: pastrarea culorii naturale.

Iodul

Mentine functionarea tiroidei, implicit textura sanatoasa a parului. Previne uscarea firului de par in aceeasi masura ca zincul.

Bun pentru: parul uscat sau cu tendinta de cadere.

Seleniul

Este important pentru mentinerea unui scalp elastic, flexibil si are actiune antiseboreica.

Bun pentru: parul care se ingrasa repede.

Complexul vitaminic B

Vitaminele B ajuta foliculii sa se hraneasca mai bine si confera stralucire si grosime firului, impiedicand caderea parului. Vitamina B12 este importanta si in mentinerea culorii naturale. Carenta acestei vitamine duce la aparitia multor fire albe in scurt timp.

Bun pentru: parul lipsit de vitalitate, degradat, cu tendinta de cadere.

Fierul

Este cel care transporta oxigenul in radacina si fibra capilara si ii promoveaza cresterea. Cand apare anemia cauzata de lipsa fierului, parul devine subtire si cade alarmant de mult. Suplimentele de fier pot fi inlocuite cu galbenus sau carne.

Bun pentru: parul subtire, fragil si cu tendinta de cadere.

Vitamina D

Este un element important pentru foliculul de par, mai ales in perioadele fara soare. Un supliment cu vitamina D poate fi recomandat si ca tratament pentru dermatita atopica sau eczeme la nivelul scalpului.

Buna pentru: scalpul care se irita foarte repede.

Zincul

Cei care fac efort fizic intens pierd destul de mult zinc, iar lipsa acestui element determina caderea parului. Daca faci sport de multe ori pe saptamana si transpiri foarte tare, e posibil ca transpiratia sa fie una din cauzele caderii parului problema cu care se confrunta foarte des femeile. Pentru a reechilibra nivelul zincului, ia 15-30 mg zilnic timp de doua saptamani.

Bun pentru: matreata si parul cu tendinta de cadere.

Vitamina A

Este un antioxidant care contribuie la mentinerea echilibrata a sebumului la nivelul scalpului. O carenta a acestei vitamine duce la uscarea parului, dar in exces contribuie la caderea lui. Alimente bogate in vitamina A sunt broccoli, ficatul si morcovii.

Buna pentru: parul gras sau foarte uscat.

Vitamina C

Este un alt antioxidant care mentine sanatatea firului de par. Organismul foloseste vitamina C, printre altele, pentru secretia de colagen, o proteina care da rezistenta vaselor de sange. Acest nutrient pastreaza scalpul sanatos, cu o buna circulatie si contribuie la oxigenarea radacinii. Adauga o tableta de vitamina C pe zi sau consuma o cana de capsune, o portocala sau o legatura de patrunjel. O deficienta de vitamina C duce si la incalcirea parului.

Buna pentru: parul fragil si tern.

Vitamina E

Imbunatateste circulatia la nivelul scalpului.

Buna pentru: parul deteriorat.

Calciul

Este esential pentru cresterea normala a parului, dar in doze mari inhiba absorbtia de zinc si fier si poate avea efect contrar.

Bun pentru: parul rar si cu tendinta de cadere.

Potasiul

Dinamizeaza circulatia la nivelul scalpului, incurajand cresterea sanatoasa a parului. In combinatie cu calciul, magneziul si manganul, parul creste sanatos si viguros.

Bun pentru: parul fragil si degradat.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Fie ca e vorba de bagajul genetic, dereglari hormonale sau expunerea excesiva la soare, petele brune sunt inestetice si imbatranesc tenul. De aceea, se cuvine sa le indepartam prin metode simple si naturale.

Iti propunem cateva retete de infuzie cu care mergi la sigur pentru a scapa de hiperpigmentare si a avea din nou un chip ce radiaza de prospetime, ca-n adolescenta! Ai nevoie de anumite plante, cateva dischete de bumbac si de rabdare. Petele maronii nu dispar mai repede de doua saptamani, chiar o luna!

Cuprins articol

• Planta legendara
• De sezon
• Verdeturi si legume
• Sfat
• Bibliografie

Planta legendara

Ceaiul verde este un excelent antioxidant, proprietatile anti-imbatranire ale plantei fiind cunoscute de milenii. Prepara o infuzie dintr-o lingurita cu planta la 200 ml de apa fiarta si tine acoperit maximum trei minute. In fiecare seara, tamponeaza tenul matur cu dischete imbibate in acest elixir. Efectele de purificare se vor vedea in cateva saptamani.

De sezon

Daca ai avut grija sa pui la uscat ghiocei de cum s-a itit primavara, acum beneficiezi de virtutile acestei plante. Pune doua linguri cu ghiocei maruntiti in 250 ml de apa fierbinte si lasa la infuzat zece minute. Clateste fata de doua ori pe zi, timp de 1-2 saptamani.

Petele maronii isi au leacul si intr-o combinatie pe care o poti avea in camara indiferent de anotimp: coada-soricelului, musetel si papadie. Amestecul de plante in parti egale este antiseptic si totodata un bun remediu pentru tenul hiperpigmentat. Pentru rezultate eficiente, spala tenul in fiecare dimineata si seara.

Verdeturi si legume

Foloseste ceai de patrunjel preparat astfel: fierbe o legatura in 500 ml de apa si lasa la infuzat o jumatate de ora. In flecare seara, inainte de culcare, curata tenul cu aceasta infuzie bogata in vitamina C, apoi aplica o crema de galbenele prin masaj energic.

Infuzia de ceapa este, de asemenea, un tratament imbatabil contra petelor brune. O prepari astfel: toaca marunt o ceapa, fierbe-o in 250 ml de apa si lasa la racit. Tamponeaza zonele cu pete in fiecare dimineata si seara. Datorita compusilor antimicrobieni, ceapa da prospetime tenului.

Sfat

Ca tratamentul sa aiba efect rapid, pregateste tenul printr-o curatare temeinica. Prin abraziune (sunt ideale taratele), pielea e mai receptiva la ingredientele din infuzie.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014

 

Compusi toxici, hormoni periculosi pentru piele si coloranti chimici care pot produce boli ca psoriazis sau cancer - acestea sunt cateva dintre ingredientele sapunurilor din comert.

Pentru a curata epiderma in profunzime, platesti o „moneda scumpa” - majoritatea sapunurilor chimice care aluneca zilnic de-a lungul corpului tau si indeparteaza celulele moarte si microbii sunt fabricate din acizi care provoaca o reactie similara cu o arsura, chiar daca efectul vizual nu este acelasi. In schimb, sapunul din lapte de capra este ideal pentru tenurile sensibile, predispuse la iritatii si eczeme. In plus, reface pielea la nivel celular, in loc s-o imbatraneasca inainte de vreme.

Cuprins articol

• Beneficii testate si dovedite
• Prepara-l in casa!

Beneficii testate si dovedite

• Contine vitamine. Este bogat in vitamina A, care repara tesutul afectat de factori externi si mentine sanatatea pielii. Mai mult, vitamina A reduce ridurile de expresie si atenueaza diferite tipuri de psoriazis.
• Este cremos. Moleculele grase prezente in sapunul din lapte de capra redau prospetimea si stralucirea tenului.
• Este bogat in minerale. Printre acestea, se remarca seleniul, despre care specialistii sustin ca are un rol important in preventia cancerului de piele. Acest mineral actioneaza, de asemenea, ca un filtru de protectie intre piele si razele ultraviolete.
• Trateaza acneea. Proprietatile antibacteriene ale sapunului din lapte de capra impiedica formarea microorganismelor daunatoare pielii si responsabile pentru aparitia infectiilor cutanate.

Prepara-l in casa!

Ai nevoie de: ulei de cocos, ulei de masline, ulei de palmier (250 ml din fiecare), 50 ml ulei din germeni de grau; 145 g soda caustica de puritate ridicata (99%), 320 ml lapte de capra (direct de la ferma). Pastreaza laptele la congelator timp de doua ore inainte sa-l folosesti. Sfarama cuburile inghetate, adauga treptat soda si amesteca pana la omogenizare. Combina uleiurile (temperatura sa fie constanta si egala - 40 de grade Celsius), apoi adauga-le peste mixul de soda si lapte. Toarna totul intr-un blender si amesteca zece minute. La final, imbogateste mirosul cu uleiuri esentiale - lavanda, galbenele, scortisoara, brad, lamaie.

 

Ovarele (la femei) si testiculele (la barbati) se numesc glande sexuale sau gonade si sunt sursele principale de hormoni sexoizi: progesteron la femei si testosteron la barbati.

Pe langa hormonii cu pricina, gonadele produc gameti (celule reproducatoare): ovule si spermatozoizi. Hormonii sexoizi sunt determinanti in aparitia caracterelor sexuale secundare caracteristice fiecarui sex in parte, dar si in dezvoltarea comportamentului sexual.

De asemenea, progesteronul si testosteronul sunt foarte importanti in maturarea celulelor reproducatoare. Prin urmare, gonadele sunt responsabile cu perpetuarea speciei, dar nu sunt glande vitale, asemenea hipofizei, suprarenalelor, tiroidei si pancreasului.

Cuprins articol

• Analize specifice patologiei ovarelor
• Ovarul si hormonii lui
• Testiculul, la fel ca ovarul
• Oasele si hormonii sexoizi
• Afectiunile cauzate de dereglarile sistemului endocrin se transmit de la mama la fat?
• Autor
• Bibliografie

Analize specifice patologiei ovarelor

Investigatii de laborator:

• dozarea estrogenilor circulant (nivel bazal: 20-60 picograme/ml si varful ovulator: >200 picograme/ml);
• dozarea progesteronului seric in ziua a 21-a (valoare normala: 18 nanograme/dl);
• dozarea concentratiilor de FSH si LH (radioimunizare, fluoroimunizare sau ELISA).
  

Investigatii clinice:

• examenul mucusului cervical in ziua a 14-a a ciclului;
• frotiu citovaginal;
• inregistrarea curbei de temperatura bazala.

Valorile hormonale in afara parametrilor normali reprezinta un semn important al existentei unei boli in organism sau chiar la nivelul ovarelor. Pentru ca menopauza, ciclul menstrual si sarcina dezechilibreaza productia de hormoni, dozarile de laborator se fac in functie de aceste stadii.

Ovarul si hormonii lui

Ovarele sunt organe pereche, specific feminine, glande mixte cu dubla activitate: formarea foliculilor maturi si determinarea ovulatiei, precum si secretia interna a ovarului. Hormonii secretati de ovare sunt de patru tipuri:

1. estrogeni (estradiolul e cel mai important): stimuleaza proliferarea si contractilitatea musculaturii uterine, cresterea foliculilor ovarieni, sunt implicati in dezvoltarea comportamentului sexual feminin dupa perioada pubertatii, stimuleaza cresterea osoasa, scad secretia de FSH, cresc vascularizatia tegumentelor;
2. progesteron: induce activitatea secretorie a endometrului, scade excitabilitatea musculaturii netede uterine, actioneaza in dezvoltarea glandelor mamare, determina natriureza si diureza;
3. androgeni: exista in cantitati reduse, fara efecte importante;
4. peptide (relaxina, inhibina, activina, ocitocina).

Dereglarea productiei de hormoni ovarieni poate fi provocata de tumori maligne la nivelul ovarelor sau de hipersecretia unor hormoni hipofizari. Uneori, numarul redus de hormoni ovarieni are cauze genetice, precum deficiente enzimatice sau boli autoimune.

Testiculul, la fel ca ovarul

Asemenea ovarelor, testiculele sunt organe pereche cu doua functii: producerea spermatozoizilor (necesari reproducerii) si a testosteronului (hormon masculin). Ambele functii ale testiculelor sunt controlate, ca si in cazul ovarelor, de hipofiza si hipotalamus. Testosteronul are rolul de a induce spermatogeneza (productia de spermatozoizi), dar si de a determina caracteristicile sexuale secundare specifice barbatului.

Oasele si hormonii sexoizi

Pe langa functiile specifice perpetuarii speciei, hormonii sexoizi au un rol important in buna functionare a sistemului osos atat la femei, cat si la barbati. Prin protectia pe care o asigura, ei impiedica demineralizarea oaselor. Asadar, lipsa acestor hormoni duce la demineralizarea oaselor si la risc crescut de fracturi la traumatisme minime - pe scurt, la osteoporoza. Din pricina opririi bruste a productiei de hormoni ovarieni la menopauza, femeile sunt mai frecvent afectate de osteoporoza.

Afectiunile cauzate de dereglarile sistemului endocrin se transmit de la mama la fat?

Exista o paleta larga de afectiuni endocrine si disruptori endocrini care pot afecta dezvoltarea normala a fatului, prin mecanisme variate. De exemplu, prin deficitul unor enzime sau al unor hormoni in viata intrauterina, se dezvolta afectiuni ca hiperplazia adrenala congenitala sau hipospadiasul. Prin excesul unor substante care traverseaza placenta, pot aparea patologii variate (de pilda, excesul de ATPO la mama determina hipotiroidism congenital la fat). Reamintesc importanta consultului endocrinologic inainte de conceptie si al screeningului prenatal.

Autor

Dr. Raluca Muntean - medic specialist endocrinologie - Clinica Gral Colentina.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 12 (70), decembrie 2013.

 

De cele mai multe ori, in urma unui divort, copilul ramane in grija mamei. Legea considera ca ea este cea mai in masura sa-l creasca pe cel mic, primind, desigur, suportul material si moral al tatalui, care nu va fi exclus din viata copilului. Lucrurile sunt cu adevarat grele cand tatal rupe total legatura cu fosta familie. Atunci, intreaga responsabilitate a cresterii si educarii ii revine mamei. Ce are ea de facut si cum trebuie sa se poarte pentru a transforma un copil cu multe nevoi intr-un adult echilibrat si sigur pe el? Iata cateva sugestii:

Cuprins articol

• Asumarea situatiei
• Tatal nu trebuie exclus
• Copilul este cel mai important
• Construieste o relatie de prietenie cu cel mic
• Bibliografie

Asumarea situatiei

Nu are rost sa traiesti in trecut, sa te agati de viata de familie pe care n-o mai ai. Acceptarea prezentului si asumarea acestuia sunt primii pasi catre un viitor bun pentru tine si copil.

Tatal nu trebuie exclus

Oricat ar fi gresit si oricat de suparata esti pe el, tatal trebuie sa faca parte din viata celui mic. Si in niciun caz nu trebuie ponegrit. Este figura autoritara si modelul pe care fiul sau fiica ta il are de urmat. Relatia tata-fiu trebuie incurajata, mai ales daca primul si-o doreste. Relatia pe care a avut-o cu tine este una, cea pe care trebuie s-o aiba cu copilul e alta. Oricum, in ochii copilului ramane tot un erou pe care il iubeste si il doreste in preajma.

Copilul este cel mai important

De-acum, tu trebuie sa suplinesti absenta tatalui. Faci de mancare, faci curat, il duci la scoala, faci teme si te joci cu el. Copilul nu trebuie sa se simta marginalizat, exclus, chiar daca asta se intampla uneori din lipsa de timp. El trebuie sa stie ca este in centrul universului mamei, dar si ca tati il iubeste, chiar daca nu locuieste cu el.

Construieste o relatie de prietenie cu cel mic

Cea mai dificila perioada este adolescenta, varsta razvratirilor si a nevoii de independenta. O relatie de prietenie sincera intre tine si copil te va feri de nenumaratele incercari ale acestei perioade. Trebuie sa fii pentru el un confident, persoana in care are cea mai mare incredere, de care nu trebuie sa se ascunda si pe care nu are nevoie s-o minta. Cu toate astea, psihologii le sfatuiesc pe mamele singure sa nu cada in capcana permisivitatii excesive, care le va stirbi autoritatea pe care le-o confera statutul de parinte. Regulile trebuie respectate, mai ales cand figura autoritara a tatalui lipseste din cadru.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 12 (70); decembrie 2013

 

Cine n-a mancat in viata lui paine cu unt si dulceata ori cartofi prajiti cu oua ochiuri si un pic de telemea rasa deasupra? Cui nu-i plac aceste delicii lipsite de pretentii, dar care aduc mari satisfactii culinare?

Sa mananci alimentul potrivit la momentul oportun este doar o victorie marunta in adevaratul razboi pe care trebuie sa-l duci in viata pentru o dieta sanatoasa. Daca, in plus, il savurezi intr-o combinatie fericita, care nu aduce nici plus de calorii, nici nu-ti pune pe butuci digestia pentru cateva ore, poti spune ca ai mai castigat o batalie. Una foarte importanta si necesara pentru sanatatea si greutatea ta.

In concluzie, nu este important sa elimini din dieta tot ce este plin de conservanti, coloranti si indulcitori, ci si sa asociezi corect alimentele si sa eviti cele mai nesanatoase combinatii. Iata doar cateva dintre ele:

Cuprins articol

• Paine cu gem
• Cereale cu lapte
• Salate proaspete cu sosuri fara grasimi
• Friptura cu sos si piure de cartofi
• Vin la desert
• Bibliografie

Paine cu gem

Este o adevarata bomba calorica, menita sa saboteze greutatea oricui. De regula, se consuma la micul dejun, o masa foarte importanta. Abunda in zahar si carbohidrati, iar faptul ca nu aduce un plus de proteine si grasimi benefice la prima masa a zilei te va face mult mai vulnerabil in fata foamei aparute mai tarziu si a diverselor pofte culinare.

Inlocuieste cu: paine integrala pentru un aport substantial de fibre si unt de arahide pentru plusul de proteine si grasimi de care ai nevoie. Doua felii sunt de ajuns.

Sfat: alege untul de arahide! Acesta se gaseste nu doar in America, ci si in orice hipermarket din Romania (11 lei/250 g).

Cereale cu lapte

Desi este una dintre cele mai recomandate combinatii pentru un mic dejun sanatos, aceasta aduce, pe langa multe beneficii, cateva efecte neplacute. Unul dintre ele este ca provoaca neplaceri intestinale din cauza continutului mare de carbohidrati si a faptului ca aceste alimente se digera diferit.

Sfat: pentru evitarea problemelor digestive, combina cerealele cu doua linguri cu iaurt grecesc si cateva nuci sau migdale.

Salate proaspete cu sosuri fara grasimi

Iata o combinatie recomandata de nutritionisti! Totusi, anumite vitamine au nevoie de un plus de grasimi pentru a fi absorbite de organism; altfel, ele risca sa fie eliminate inainte de a apuca sa-si faca treaba. Este vorba de vitaminele K si A, care se gasesc din belsug in frunzele de salata de orice tip.

Inlocuieste: nu vrei un sos gras de maioneza, dar nicio salata fara gust? Vrei ca toti nutrientii din frunzele verzi sa fie folositi la maximum de organism? Atunci e cazul sa faci o vinegreta delicioasa din ulei de masline, sare si zeama de lamaie pe care s-o adaugi din belsug in salate.

Friptura cu sos si piure de cartofi

Este una dintre cele mai banale si intalnite combinatii de pe mesele romanului obisnuit. Carnea (de porc, vita sau pui) la cuptor, cu sos de rosii sau vin este o sursa importanta de proteine si grasimi. Piureul de cartofi are intotdeauna un adaos important de unt si lapte, astfel ca intreaga masa va fi foarte bogata in grasimi saturate.

Inlocuieste cu: friptura de curcan sau pui la tava cu piure de broccoli, conopida sau spanac, in care nu ai adaugat unt sau lapte, ci doar ulei de masline si putin usturoi pisat.

Vin la desert

Gastronomia anumitor popoare ne indeamna ca, alaturi de o felie de tort, o briosa sau o prajitura cremoasa, sa bem un pahar cu vin dulce. Alcoolul duce la cresterea nivelului de insulina, care, la randul ei, transforma in grasimi zaharurile din desert. Pe termen lung, acest lucru determina cresterea in greutate.

Sfat: vinul este intotdeauna binevenit in timpul mesei, nu dupa ce ai mancat. Alege unul sec si consuma-l alaturi de meniuri care contin mai multe legume sau proteine de origine animala.

Bibliografie

Sanatatea de azi, nr. 2 (72), februarie 2014