Semnele de boala ale colonului
- Boli digestive -
Balonarea, crampele abdominale, indigestiile frecvente, gazele, constipatia sau diareea sunt primele semne ca intestinul e suprasaturat de deseuri neeliminate complet. Iata alte consecinte ale unui colon murdar (pe unele nici nu le banuiesti) si care sunt investigatiile pe care trebuie sa le efectuezi pentru a depista la timp problemele serioase.
Efectele supraincarcarii cu toxine
- Gastrita.
- Sindromul colonului iritabil.
- Hemoroizi.
- Reflux gastroesofagian.
- Infectii parazitare.
- Scaune urat mirositoare.
- Obezitate.
- Imunitate slabita.
- Oboseala cronica.
- Ficat obosit.
- Lipsa poftei de mancare.
- Migrena.
- Afectiuni ale pielii si parului.
- Scaune cu sange.
- Dureri anale.
- Alergii alimentare.
- Oboseala frecventa si astenie.
- Iritabilitate.
- Raceli frecvente.
- Abdomen proeminent.
- Probleme ale pielii.
- Gust de metal.
- Depuneri albicioase pe limba.
- Transpiratie si respiratie cu miros neplacut.
- Pofta puternica de dulciuri sau alimente grele (prajeli).
Investigatii specifice
Pe langa anamneza si consult clinic, exista o serie de teste prin care pot fi depistate problemele colonului:- Analize de sange si analiza materiilor fecale: de efectuat anual daca ai implinit 50 de ani, mai ales in cazul in care este suspectat si un dezechilibru hormonal.
- Sigmoidoscopie: un endoscop este introdus in rect si impins spre stanga colonului. Spre deosebire de colonoscopie, care permite examinarea intregului colon, sigmoidoscopia permite doar examinarea portiunii distale (aproximativ 600 mm). In timpul examinarii rectului si a ultimei portiuni de colon, se face biopsia (se recolteaza o mostra de tesut, care merge la laborator si permite diagnosticarea cancerului, infectiilor sau inflamatiilor). De efectuat o data la cinci ani daca ai peste 50 de ani.
- Colonoscopie virtuala: este un test cu raze X prin care este analizat intregul colon. Dureaza mai putin si este mai putin invaziva decat alte teste. Este folosita pentru depistarea obstructiilor de pe colon in caz de constipatie cronica. Daca se observa polipi, este nevoie de colonoscopia standard.
- Colonoscopie: de efectuat daca nu ies bine analizele sangelui. Un endoscop (cu camera video) este introdus in rect si avanseaza in colon. Sunt examinate rectul si intregul colon. In timpul procedurii, daca exista polipi, acestia sunt indepartati si trimisi la laborator. De efectuat o data la cinci ani.
- Irigografie: razele X sunt folosite pentru depistarea sursei de sangerare, cand aceasta are cauze necunoscute. Presupune sa bei lichide care contin bariu sau acestea sa fie administrate anal, apoi radiografiate pentru stabilirea problemelor. Este clisma baritata, prin care sunt detectati polipii in intregul colon, dar nu are acuratetea colonoscopiei si nu permite extirparea polipilor sau prelevarea pentru biopsie.
- Ultrasonografie transrectala: de efectuat cand este suspectata o tumoare; arata gradul tumorii, dar si metastazele organelor indepartate.
- Tomografie computerizata sau RMN: observa extinderea catre organele si tesuturile vecine.
- Angiografie: investigatia presupune injectarea unei substante pentru a evidentia vasele de sange, astfel incat medicul sa vada cu claritate sursa sangerarii. In anumite situatii, se administreaza local injectii care opresc sangerarea.
- Scanare radionuclida: este o tehnica neinvaziva de screening folosita pentru localizarea sangerarii, in special in tractul digestiv inferior. Presupune injectarea unei mici cantitati de material radioactiv, care permite vizualizarea cu ajutorul unei camere video speciale. Zonele care absorb mai multa substanta sunt adesea benigne.
