Medicină informativă

De unde vin cosmarurile?

Freud spunea despre vise ca sunt gardianul somnului. Atunci cand dormim, chiar daca visam, cea mai mare parte din creier se odihneste, iar problema apare odata cu cosmarurile. Visele au, printre altele, doua functii importante: sa ne tina ocupati si cumva concentrati pe un anumit „film” (astfel incat sa nu fim deranjati de mici zgomote din timpul somnului) si prin vise incercam sa rezolvam problemele de peste zi sau pe cele care ne obsedeaza, avantajul fiind ca subconstientul se concentreaza pe problema fara sa fie deranjat de nimic si, fara sa fie nevoit sa-si concentreze atentia si adaptarea la mediu, gaseste mai usor solutii.

Ce este un cosmar?

Mai precis, specialistii definesc cosmarul ca fiind un vis tulburator, intens emotional, care te trezeste din somn. Daca nu te trezeste, atunci nu este cosmar, ci vis urat. Cosmarurile apar frecvent in copilarie si sunt considerate normale atunci cand se intampla din cand in cand. Vizionarea filmelor violente, chiar si a unora de desene animate, are un impact mare asupra viselor. Cosmarurile sunt mai frecvente la fete decat la baieti. La varsta adulta, pot fi determinate de emotii puternice, de traume, temeri, desi adesea sunt asociate cu factorii de stres zilnic. De foarte multe ori, cosmarurile sunt asociate cu anxietatea si traumele.

Care sunt cele mai frecvente cosmaruri?

Cosmarurile care ne bantuie somnul, cel mai frecvent, au ca subiect animalele, moartea, evenimente tragice ale rudelor, urmariri sau accidente. Toti subiectii studiilor spun ca visele de acest gen sunt dureroase sau infricosatoare. Studiile au mai aratat ca cele mai frecvente cinci teme ale cosmarurilor sunt legate de agresiunea fizica, conflictele interpersonale, esec sau neajutorare, preocupari legate de sanatate sau moarte si ingrijorare.

De ce apar cosmarurile?

• Pozitia in care dormi. Studii care au masurat activitatea electrica la nivelul cortexului in timpul somnului au aratat ca, in functie de pozitia pe care o avem, o parte sau alta este irigata cu sange si zonele respective sunt stimulate si determina tema visului. Cand dormim pe spate, este stimulata amigdala (creierul reptilian), centrul fricii. Temerile si fobiile sunt activate si creierul incepe sa teasa un scenariu, punandu-l in scena si astfel se elibereaza de ele.
• Temeri refulate. Atunci cand ne temem de ceva, dar incercam sa scapam de acele ganduri sau de amintiri traumatice, ele nu dispar, ci se duc in subconstient si se manifesta unde pot, respectiv in vis, cand scapa de cenzura constientului.
• Obsesii. Cand un anumit subiect pune stapanire pe mintea ta, in somn, ea cauta solutii, incearca sa rezolve problema creand tot felul de scenarii, unele chiar intr-o varianta apocaliptica, ceea ce nu e rau, pentru ca varianta din realitate nu poate fi atat de rea, prin urmare va fi mult mai usor de trecut.
• Stimuli externi. Cand apare o durere/o nevoie fiziologica/un zgomot puternic ce poate duce la trezire, creierul incepe sa teasa un film care sa integreze acele zgomote sau acea suferinta/nevoie, pentru a nu perturba somnul. Dar, de multe ori, stimulii devin prea agresivi si „filmul” capata valente de groaza, transformandu-se in cosmar.

5 % dintre adulti au cosmaruri.

Sursa: Sanatatea de azi, nr. 4 (74), aprilie 2014.