Tumorile ficatului la copii
- Boli digestive -
Tumorile primitive ale ficatului pot sa apara la toate varstele, ⅔ dintre ele fiind descoperite in primii ani de viata, cele mai multe insa din perioada de sugar si chiar de la nastere. Cel mai frecvent, ele se fac cunoscute clinic prin cresterea marcata a abdomenului si marirea de volum a ficatului, ale carui dimensiuni cresc in timp. Ficatul este de aspect tumoral, dur si nedureros, hepatomegalia fiind bine tolerata. De cele mai multe ori icterul lipseste, iar testele hepatice si transaminazele (transaminaze - substante biochimice care se gasesc in interiorul celulelor hepatice) sunt normale. Urografia (urografie - tehnica radiologica folosita pentru evaluarea sistemului genitourinar: rinichii, ureterele si vezica urinara), pentru diagnosticul diferential cu tumorile renale, este de asemenea normala.
Investigatiile radiologice selective efectuate in continuare cu ajutorul colecistografiei (colecistografie - radiografie a veziculei biliare cu ajutorul substantei de contact), colangiografiei (colangiografie - examen radiologic care permite vizualizarea veziculei si a cailor biliare), splenoportografiei (splenoportografie - examen radiologic vascular ce permite vizualizarea sistemului venos portal care conduce sangele din ficat in splina) si a angiografiei (angiografie - examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangvin, artera sau vena si ale ramurilor in care se imparte acest vas), ca si scintigrafia (scintigrafie - metoda de examinare imagistica prin care se obtine imaginea unui organ), vor putea defini mai degraba localizarile tumorilor respective si relatiile lor anatomice, in vederea alegerii eventuale a unei atitudini chirurgicale, diagnosticul lor de specificitate precizandu-se prin punctia biopsica (punctie biopsica - tehnica constand in introducerea unui trocar intr-un tesut viu si in prelevarea unui fragment din acesta pentru a fi supus analizarii si se efectueaza cand prelevarea trebuie sa se faca din profunzime) si laparotomia exploratorie (laparotomie - deschidere chirurgicala a abdomenului prin incizarea peretelui sau).
Dintre neoplasmele (neoplasm - proliferari excesive de celule anormale care seamana mai mult sau mai putin cu tesutul in care se dezvolta si sfarsesc prin a dobandi o autonomie biologica) hepatocelulare, hepatoblastomul (hepatoblastom - tumora maligna hepatica) si carcinomul (carcinom - tumora maligna dezvoltata pe seama tesuturilor epiteliale) primitiv par a fi cel mai des intalnite, desi incidenta lor reala la copil este extrem de mica.
Aceste tumori hepatocelulare adeseori se insotesc de hipercolesterolemie (hipercolesterolemie - crestere anormala a colesterolemiei, nivelul de colesterol din sange) si hiperlipidemie (hiperlipidemie - cresterea anormala a nivelului de lipide in sange), precum si de osteoporoza accentuata. De asemenea, in serul bolnavilor respectivi poate fi pusa in evidenta o fetoproteina alfa 2, care are o importanta deosebita pentru diagnostic.
- Carcinomul primitiv a fost descoperit si la nou-nascut sau sugarul mic. Evolutia lui este foarte rapida, lipsita sau saraca in simptome caracteristice. Manifestarile clinice constau de obicei din marirea de volum a abdomenului si prezenta unei mase tumorale hepatice, a unei tumori intraabdominale, uneori nodulara, carora li se alatura in evolutie anorexia, varsaturile, anemia si casexia. De cele mai multe ori, in timp, se constituie metastazele (metastaza - raspandirea bolii de la un organ sau parte la un alt organ, sau parte neadiacenta cu partea bolnava) intrahepatice, ganglionare din zona portala, a mediastinului, pericardului, pleurei, plamanului etc. Prognosticul este intotdeauna nefavorabil.
- Hepatoblastomul se intalneste cu o incidenta mai mare la copiii cu malformatii congenitale, putand in evolutie sa determine ocazional metaplazii (metaplazie - schimbare a structurii unui tesut in functie de modificarile mediului) scuamoase, hiperpigmentari cu melanina (melanina - substanta pigmentara inchisa la culoare, prezenta in piele, par, peri si membranele ochiului), sau pubertate precoce. Prognosticul pare mai bun decat al carcinomului, o parte din copiii operati supravietuind o perioada de timp indelungata.
- Hepatomul solitar benign, denumit si adenomul benign, pare dupa unii specialisti mai degraba o anomalie de dezvoltare decat un neoplasm, desi unele dintre aceste tumori se pot maligniza. Manifestarile clinice lipsesc de cele mai multe ori, aparitia lor fiind conditionata de marimea lui, de cele mai multe ori inscriindu-se ca o descoperire intamplatoare la examenul necropsic.
- Chistul solitar congenital, hepatic sau biliar, este de asemenea o tumora benigna, mai mult sau mai putin voluminoasa, intalnita mai frecvent la fete, descoperirea lui de fapt petrecandu-se cel mai des dupa adolescenta.
- Hemangioamele hepatice pot fi de asemenea descoperite intamplator, numai formele mari, cavernoase, insotindu-se de unele manifestari clinice determinate de compresiunea pe care o exercita asupra ficatului.
Foto: tf-liver-cancer.blogspot.com