Tumorile renale - cauzele, simptomele si tratamentul lor
- Boli renale -
Tumora Wilms
Tumora Wilms, nefroblastomul sau adenosarcomul embrionar renal cum mai este denumita din punct de vedere anatomo-patologic, este cea mai frecventa tumora maligna renala si abdominala.Tumora se poate evidentia de la nastere, dupa cum ea poate fi descoperita in cele mai multe din cazuri, respectiv intre 75-80% din ele, inainte de 5 ani. Incidenta cea mai mare este intalnita la copiii intre 1-3 ani, facandu-se cunoscuta clinic pana la aceasta varsta cel putin in jumatate din cazuri.
Tumora poate fi bilaterala de la inceput, intr-o proportie citata de 2-7%. In multe situatii se asociaza cu mai mare precadere unor anomalii congenitale reno-urinare cum sunt criptorhidia, hipospadiasul, duplicatiile renale, rinichiul in potcoava; unor leziuni oculare, cataracta si aniridia bilaterala; asimetriei corporale; sau cu intarzierea in dezvoltarea mintala.
Simptomele tumorii Wilms. In majoritatea cazurilor debutul aparent al bolii este anuntat de o febra necaracteristica si unele dureri abdominale mai putin intense, carora li se alatura starea de oboseala si in mod caracteristic cresterea de volum a abdomenului, adeseori manifestarea cea mai frapanta si alarmanta pentru parinti. Rareori poate surveni o hematurie (urinare cu sange) macroscopica (se poate observa cu ochiul liber) si o hipertensiune arteriala de obicei moderata. Prin examenul fizic va putea fi pusa in evidenta tumora, ce ocupa loja renala si fosa iliaca de partea respectiva, depasind linia mediana, masa tumorala fiind de consistenta relativ ferma.
Investigatiile complementare constand din examinari radiologice renale pe gol, urografia intravenoasa, tomografia si scintigrafia renala, angiografia cavei inferioare si unele examene radiografice osoase si toracice pentru evidentierea unor eventuale metastaze, vor aduce unele modificari patologice de o importanta valoare diagnostica. Astfel vor putea fi remarcate: cresterea de volum a masei renale cu stergerea umbrei rinichiului afectat, in contrast cu aspectul normal al rinichiului sanatos; prezenta multiplelor calcificari in masa tumorala; alungirea si indepartarea calicelor (formatiuni intalnite la nivelul rinichiului), cu conservarea insa a functiei renale, spre deosebire de hidronefroza (retentie de urina in bazinet) care determina modificari importante si ale excretiei urinare; distorsia vaselor renale; deplasarea si extinderea masei tumorale inspre vena cava inferioara; sau nevizualizarea, in rare cazuri, a rinichiului afectat etc.
Investigatiile radiologice pulmonare sunt necesare deoarece se apreciaza ca pana in 20-30% din cazuri sunt prezente odata cu descoperirea tumorii renale si metastazele pulmonare si cele hepatice.
Evolutia si prognosticul tumorii Wilms sunt conditionate de precocitatea diagnosticului si a interventiei chirurgicale, citindu-se supravietuiri timp de 5 ani in jur de 80% din cazurile depistate si operate sub varsta de 2 ani si numai in 40% din cazuri dupa aceasta varsta.
Postoperator, pentru evitarea pe cat posibil a metastazelor, se recomanda aplicarea radioterapie intensive si administrarea citostaticelor de tipul actinomycinei D si a vincristinei.
Alte tumori renale
Pot fi cuprinse in acest grup si alte tumori renale benigne sau maligne din randul carora fac parte adenoamele, fibroamele, hemangioamele sau tumorile chistice si respectiv epitelioamele, sarcoamele sau tumorile mixte, varietatea lor anatomo-patologica fiind in contrast cu incidenta lor relativ mica, cu deosebire pentru tumorile benigne. Astfel, in continuare, vor fi prezentate numai unele din aceste tumori si numai unele aspecte mai semnificative.- Nefromul mezoblastic congenital al sugarului este o tumora renala cunoscuta si sub denumirea de hamartomul leiomiomatos al rinichiului, tumora ce se apropie foarte mult prin debut, manifestari clinice si radiologice de tumora Wilms, dar de care se diferentiaza din punct de vedere histologic si evolutiv, fiind se pare o tumora cu leziuni benigne, fara metastaze si recurente.
- Adenomul renal, denumit si boala Lindau, se caracterizeaza de fapt ca fiind o afectiune chistica generalizata, adenoamele intalnindu-se raspandite atat la nivelul rinichilor cat si al pancreasului, sistemului nervos sau ocular, formele strict oculare cu caracter familial fiind denumite si boala von Hippel.
- Hemangioamele renale in cele mai multe din cazuri sunt asimptomatice (nu prezinta simptome clinice), putandu-se uneori manifesta clinic prin dureri abdominale si in flancuri si hematurie, sangerarile grave si hemangioamele usor abordabile reclamand tratament corectiv chirurgical.
- Angiolipo-leiomiomul renal este o tumora multipla, bilaterala, care se asociaza de obicei cu tuberoscleroza, intalnindu-se foarte rar in copilarie si mult mai rar manifestandu-se clinic la aceste varste.
- Limfomatoza renala este de obicei o tumora infiltrativa metastatica, asociata leucemiei sau limfosarcomului, afectand de cele mai multe ori ambii rinichi si cu predilectie tesutul cortical. Infiltratele celulare, invadand rinichii sub forma unor mase nodulare, determina marimea lor de volum considerabila, fara sa afecteze totusi functiile renale. Clinic poate fi recunoscuta prin masele tumorale renale simtite la palpare sau evidentiate prin examenele radiologice, care se reduc simtitor dupa cateva sedinte, in doze mici, de radioterapie.
- Carcinomul renal este intalnit in conditii extrem de rare in copilarie si atunci in perioada scolara, manifestandu-se clinic prin hematurie, dureri abdominale intermitente si prezenta maselor tumorale palpabile in lojile renale.
