Multi cred ca o valoare putin crescuta nu este o nenorocire. Pentru ca exista multe credinte false legate de hipertensiunea arteriala, ne-am gandit sa facem lumina in acest subiect.
De multe ori, tensiunea arteriala cu valori putin ridicate nu este considerata grava si, prin urmare, este tratata cu indiferenta, insa consecintele nu sunt tocmai roz.
Tensiunea normala se incadreaza intre valorile 10/6 si 13/8 mmHg. Cand valoarea este putin mai mare, sunt necesare monitorizarea regulata si adoptarea unui stil de viata de sanatos, care sa reduca tensiunea fara medicatie, insa o valoare mare constanta impune tratament.
Mit: ma simt bine, asa ca nu ar trebui sa ma ingrijoreze tensiunea arteriala, chiar daca uneori are valori putin peste cele normale.
FALS. Multi oameni au tensiunea marita de ani intregi fara sa stie si nu prezinta niciun simptom, insa hipertensiunea arteriala este o boala grava care, necontrolata, duce la probleme mari de sanatate. In timp, afecteaza arterele, inima si alte organe. Tot ea este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale. Chiar daca nu aveti niciun simptom, este bine sa va masurati tensiunea din cand in cand.
Mit: vinul este bun pentru inima si nu imi face rau daca am hipertensiune.
FALS. Cantitati moderate si baut ocazional, vinul nu face rau, insa consumul regulat si in cantitati mari duce la cresterea tensiunii arteriale si provoaca insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, palpitatii etc. Prea mult alcool creste nivelul trigliceridelor si duce la aparitia obezitatii.
Mit: am urmat tratamentul pentru hipertensiune, iar valorile au revenit la normal. Prin urmare, pot sa renunt la medicamente.
FALS. Hipertensiunea arteriala este o boala pentru tot restul vietii. Chiar daca valorile s-au stabilizat in limite normale, este bine sa nu intrerupeti medicatia, ci sa respectati recomandarile medicului. Stoparea medicatiei duce la cresterea rapida a tensiunii sau chiar la variatii oscilante.
Mit: am hipertensiune pentru ca beau multa cafea.
FALS. Cafeaua nu este o cauza a tensiunii crescute. Studiile au aratat ca persoanele care nu consuma in mod regulat cafea, ceai sau ciocolata pot inregistra cresteri ale tensiunii arteriale atunci cand beau astfel de energizante, dar numai temporar. In cazul unui consum regulat (in medie, cinci cesti de cafea pe zi), tensiunea creste foarte putin.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 4 (74), 2014. Foto: sanatate.bzi.ro
Natura i-a daruit nu doar un aspect atragator, ci si remarcabile puteri terapeutice: impiedica inmultirea bacteriilor si a altor germeni, intareste imunitatea, combate inflamatiile.
Condurul-doamnei (sau caltunas) e cultivat in special in scop ornamental, dar si ca planta medicinala si culinara. Din iunie pana in octombrie ii puteti admira delicatele flori galbene, rosii sau portocalii prin mai toate gradinile, in parcuri, dar si in balcoanele iubitorilor de plante. Daca vreti sa o cultivati si voi acasa, din aprilie o puteti planta in sera sau in ghivece, pe pervaz.
Medicament traditional
Condurul-doamnei are virtuti antiinflamatoare, mucolitice si expectorante, fiind recomandata in tratarea unor infectii respiratorii precum bronsitele si racelile (ajuta la fluidificarea si eliminarea secretiilor). Gratie bogatiei in vitamina C, condurul-doamnei contribuie la intarirea sistemului imunitar.
In plus, avand efecte antiseptice si antifungice, favorizeaza vindecarea ranilor si a acneei, iar prin efectul diuretic combate eficient retentia de apa. Cea mai de pret calitate a condurasului este insa actiunea puternica antimicrobiana, care i-a si adus renumele de inlocuitor vegetal al antibioticelor cu spectru larg. Tocmai de aceea este recomandat ca remediu impotriva a tot felul de infectii si inflamatii: amigdalita, otita, cistita etc.
Retete vindecatoare
Infuzia se prepara cu doua lingurite de frunze proaspete la 250 ml de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute, apoi se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi pentru tratarea infectiilor. Infuzia poate fi folosita si extern, sub forma de comprese, pentru tratarea ranilor, taieturilor, zgarieturilor si a acneei.
Va cade parul, iar firele si-au pierdut stralucirea? Iata o lotiune capilara care stimuleaza circulatia la nivelul radacinii firelor, ajutand la revitalizarea podoabei capilare. Peste 200 g de frunze si flori de condurul-doamnei, turnati un litru de alcool. Acoperiti vasul si lasati la macerat doua saptamani, apoi adaugati un litru de apa si filtrati. Lotiunea este gata.
Condiment piperat
Puteti manca si folosi ca mirodenie orice parte externa a plantei: frunzele, florile, pastaile cu seminte. Frunzele si florile sunt usor piperate la gust. Tocate, pot fi adaugate la salate, in crema de branza, sosuri, uleiuri, otet. Ele pot inlocui foarte bine nasturelul. Din semintele mature, prajite usor in cuptor si apoi macinate, obtineti propriul vostru piper.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 4 (86), 2015. Foto: pixabay.com
Daca ati ales sa tineti postul Pastelui, inseamna ca pe durata lui veti exclude din meniu toate alimentele de origine animala. Inclusiv lactatele. Va vine greu sa renuntati la acestea din urma, nu-i asa? Aflati cu ce le puteti inlocui.
Daca obisnuiti sa incepeti ziua cu un pahar cu lapte cald sau sunteti fani ai branzeturilor, perioada postului va fi intr-o oarecare masura o provocare pentru voi. Dar ce-ati zice sa descoperiti savoarea lactatelor vegetale? Iaurt din soia, lapte de migdale, tofu... Au si ele beneficii pentru sanatate.
Lapte vegetal
Cautand o alternativa la lapte, veti descoperi in supermarketuri diverse tipuri de lapte vegetal: din soia, nuca de cocos, migdale, orez etc. Pentru ca nu contin lactoza, inlocuitorii vegetali ai laptelui pot fi consumati si daca aveti intoleranta la lactoza. Fiecare dintre aceste bauturi are un gust diferit si propria valoare nutritiva.
Lapte de migdale. Il puteti prepara usor acasa (gasiti variate retete pe internet). Contine magneziu, potasiu, mangan, cupru, antioxidanti (vitamina E si seleniu) si va ofera aceleasi grasimi sanatoase care exista in uleiul de masline. Nu va pune silueta in pericol: o cana are doar 60 de calorii.
Lapte din soia. E bogat in proteine si potasiu, un element vital bunei functionari a inimii si muschilor. Multe studii arata ca soia previne cancerul, bolile de inima si impiedica cresterea colesterolului.
Lapte din nuca de cocos. E o sursa pretioasa de acid lauric, o grasime care creste nivelul colesterolului bun (HDL) si are puternice efecte antibacteriene.
Iaurt din soia
Se prepara din extract de soia fermentata. Unele tipuri de iaurt din soia contin lactobacterii sanatoase, despre care se stie ca participa la echilibrul florei intestinale. Fiind bogat in calciu, protejeaza oasele si ajuta la prevenirea osteoporozei.
Ce alte avantaje va aduce iaurtul din soia? Studiile arata ca scade colesterolul, imbunatateste digestia si este o redutabila arma impotriva diabetului de tip II. Pe langa faptul ca poate preveni diabetul, pe cei care sufera deja de aceasta boala ii ajuta s-o tina sub control, deoarece participa la reglarea enzimelor care influenteaza nivelul zaharului din sange.
Tofu
E un fel de branza de soia. Fiind bogat in proteine, este un excelent inlocuitor al carnii, dar, spre deosebire de aceasta, tofu nu contine colesterol si va ofera acizi grasi nesaturati. Este o buna sursa de fier, dar, atentie, ca sa ajutati organismul sa asimileze acest fier de origine vegetala, ar fi excelent sa consumati tofu alaturi de legume bogate in vitamina C: broccoli, spanac, mazare etc.
Daca nu va place gustul lui ca atare, includeti-l in diverse retete. Tofu cu textura ferma se potriveste mancarurilor gatite la cuptor, la gratar sau prajite, pe cand tofu moale este mai potrivit la sosuri, dressing de salata si deserturi.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 4 (86), 2015. Foto: www.mancare.ro
In urma imbogatirii meniului cu cruditati, ceea ce se intampla de obicei primavara, urmarea fiind cresterea aciditatii gastrice, este foarte posibil ca afectiunile stomacului sa se acutizeze.
Chiar daca nu este o regula, s-a constatat ca, in cazul unor suferinzi de gastrita hiperacida sau ulcer gastric, durerile si arsurile stomacale, greata, balonarile si ametelile sunt mai frecvente si mai acute in perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald. Si invers.
Gastrita sau ulcer?
Gastrita consta in inflamarea mucoasei stomacului, cea care ar trebui sa-l protejeze prin absorbtia secretiilor acide produse in decursul digestiei alimentelor. Cand perturbata este doar mucoasa stomacului, peretele ramanand neatins, vorbim de gastrita, iar cand este afectat si acesta, prin aparitia unei leziuni cauzate de actiunea sucurilor gastrice foarte acide, e vorba despre ulcer. Principala cauza a aparitiei ulcerului este dezechilibrul dintre propriul mecanism de aparare al mucoasei digestive si factorii nocivi ce-o agreseaza, printre care si hiperaciditatea gastrica.
Principalul indiciu al gastritei hiperacide este durerea la nivelul stomacului, asociata frecvent cu senzatia de arsura, insotita sau nu de greata, regurgitatii acide, balonare ori diaree. Primavara, acestea pot fi provocate de introducerea in meniu a mai multor cruditati, care cresc aciditatea gastrica. De parca s-ar impotrivi, aparatul digestiv ne da de stire despre aceasta prin durere, disconfort si greutate in partea superioara a abdomenului, mai ales dupa masa.
Spre deosebire de gastrita, in caz de ulcer, durerea este mai intensa si poate fi insotita de voma cu urme de sange sau de scaune cu cheaguri de sange. Singurul in masura sa stabileasca daca este vorba de gastrita sau ulcer si sa prescrie un tratament adecvat este medicul specializat in probleme gastrice.
Nu uitati: netratata, gastrita poate duce la ulcer gastric, mult mai greu de vindecat! Asadar, consultati medicul!
Cum va ajutati
Din fericire, exista o multitudine de mijloace naturale cu efect benefic in gastrita hiperacida si ulcerul gastric, cu ale caror manifestari v-ati putea confrunta primavara.
Si in caz de gastrita, si in caz de ulcer, regimul alimentar este esential. In principal, unele alimente trebuie consumate cu multa prudenta. E vorba despre cele care cresc aciditatea gastrica: cruditatile, mancarurile condimentate, prajelile, afumaturile si muraturile, fructele acide, fasolea, soia, lintea, mazarea, branzeturile fermentate sau sarate, painea integrala si fulgii de cereale. In acelasi scop, evitarea cresterii aciditatii gastrice, este indicat sa nu se faca excese de cafea, tutun, alcool, zahar si dulciuri concentrate.
Remedii naturale
Lapte. O recomandare a medicinei populare in tratarea gastritei si a ulcerului, considerandu-se ca laptele e un excelent calmant gastric. Asta intrucat, imediat dupa ce a fost baut, laptele neutralizeaza vreme de 20 de minute acidul clorhidric din stomac, iar dupa acest interval ajuta la sintetizarea unor substante cu efect de atenuare a durerii.
Suc de cartofi si varza. Se recomanda o cura de 2-3 zile, in care se consuma astfel de sucuri pentru a reduce aciditatea gastrica, refacerea epiteliilor gastrice si reglarea digestiei. Se bea ¼ pahar de suc de varza cu ½ ora inainte de fiecare masa, iar la o ora dupa aceasta, aceeasi cantitate de suc de cartofi cruzi.
Ulei de catina. Se bea timp de doua saptamani cate ½ lingurita de ulei de catina cu ½ ora inainte de fiecare masa si cate un pahar cu infuzie din flori de galbenele si radacina de obligeana cu o ora inainte de masa.
Lemn-dulce. Se ia de patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura de radacina de lemn-dulce diluata intr-un pahar cu apa. Ajuta la refacerea mucoasei gastrice si protejeaza peretii stomacului de eroziunea acizilor gastrici.
Carbune vegetal. I se spune si carbune activ, un excelent calmant natural, cu actiune foarte rapida in crizele de gastrita.
Plantele medicinale vindeca - este un adevar indiscutabil, dar care trebuie nuantat, pentru ca nu orice planta vindeca orice pacient sau orice boala. Este un subiect pe care majoritatea „naturistilor” il evita. Ce se intampla cand un tratament natural sau o planta medicinala nu are niciun fel de efect asupra bolii tratate? Pentru ca, trebuie sa o spunem, aceasta situatie apare si este, pana la un punct, fireasca si cat se poate de previzibila.
De foarte multe ori, pacientul zilelor noastre, atunci cand ia un remediu natural si acesta nu are efect, este teribil de dezamagit, iar terapeutul este incurcat si da niste explicatii vagi. Adevarul, insa, este extrem de simplu - in cazul in care boala unui pacient nu raspunde la un tratament, exista doar doua explicatii posibile, amandoua putand fi valabile simultan:
Planta sau medicamentul natural luat nu sunt de calitate, adica fie au o concentratie prea slaba, fie, pur si simplu, sunt contrafacute, continand alte ingrediente decat cele anuntate (caz care, din pacate, nu este chiar rar).
Remediul ales, desi corect intocmit, nu se potriveste bolii sau pacientului tratat, situatie in care lucrurile pot fi rezolvate, asa cum vom vedea.
Despre cazul intai, legat de calitatea produselor din plante, nu voi comenta foarte mult, intrucat subiectul este foarte vast si destul de controversat. Ma voi limita sa fac trei recomandari de bun simt:
Cautati produsele care contin extracte de plante (care sunt mult mai concentrate decat simplele pudre).
Preferati-le pe acelea care au ingrediente produse in Uniunea Europeana (unde exista norme de calitate mult mai clare).
Nu uitati ca pretul foarte mic, din pacate, se traduce si printr-o calitate direct proportionala.
In ce priveste potrivirea unei plante sau a unui remediu cu boala sau cu particularitatile organismului si psihicului nostru, aici lucrurile sunt mai complexe si destul de greu de „ghicit”, chiar si de catre specialisti. De aceea, metoda de baza ramane, pur si simplu, experimentarea. Trebuie sa ne deschidem mintea si sa acceptam ca gasirea remediului potrivit bolii si constitutiei noastre necesita rabdare, atentie si macar un strop de spirit de cercetator. Iata cateva recomandari rezultate din practica, atunci cand trebuie sa va gasiti leacul din plante:
Cautati sfatul unui specialist, adica al unui nutritionist sau medic cu competenta in fitoterapie. E adevarat ca nu avem foarte multi asemenea specialisti in tara, dar cunostintele si experienta lor sunt nepretuite.
Cand auziti ca un remediu sau o planta este eficienta intr-o boala, fie ea banala raceala sau cancer, cautati sa va informati suplimentar. Ar fi bine sa aflati daca exista macar un studiu stiintific care sa probeze acest lucru.
Preferati combinatiile de plante in locul remediilor cu un singur ingredient, mai ales in boli cronice, cum ar fi cele cardiovasculare, reumatice, autoimune, diabet etc.
Inainte sa trageti concluzia ca o planta nu se potriveste bolii pe care o tratati, mergeti pana la doza maxima si mentineti suficient de mult timp cura.
Chiar daca ati avut esecuri, nu ezitati sa incercati plante si remedii noi, pentru ca in ultimele doua decenii fitoterapia s-a dezvoltat formidabil, aparand noi si noi descoperiri, unele dintre ele extrem de valoroase.
Luati in calcul un aspect extrem de important, rezultat din decenii de cercetare: o planta este considerata a fi eficienta intr-o boala atunci cand la 30-40% dintre cei care au urmat o cura cu ea se obtin rezultate bune. Restul de 60-70%, care nu au obtinut rezultate, vor trebui sa caute un alt remediu.
Plantele medicinale sunt incadrate in categoria suplimentelor nutritive, putand fi luate fara prescriptie medicala, pentru ca au, in majoritatea lor, o actiune blanda si sunt bine tolerate de organism. Profitati, asadar, de libertatea de a experimenta mai multe remedii si nu va descurajati de la primele esecuri. Pentru ca, pana la urma, Dumnezeu a lasat pentru fiecare boala si pentru fiecare om cate un leac, dar si o cale, mai lunga sau mai scurta, pentru a ajunge la acesta.
Autor: Ilie Tudor. Bibliografie: AS verde, nr. 127, martie 2015. Foto: healthy.kudika.ro
Probabil nu stiati ca dimineata, pana sa iesiti pe usa, ati intrat deja in contact cu peste o suta de substante chimice. Unele intr-adevar, inofensive, dar altele potential periculoase pentru sanatate.
Chimicalele sunt prezente peste tot in casa noastra: in produsele de igiena (sapun, deodorant, pasta de dinti etc.), in cele de curatenie, in mobila, zugraveala. Este aproape imposibil sa evitati in totalitate substantele chimice, dar ce puteti face este sa reduceti la minimum expunerea la ele. Iata un scurt ghid al chimicalelor frecvent intalnite de care este bine sa va feriti.
Ftalati
Ftalatii se gasesc in odorizantele de camera, dar si in unele cosmetice: deodorante, spray-uri si geluri de par, oja. Ftalatii sunt acuzati ca afecteaza nivelul de testosteron la barbati, modifica tensiunea arteriala si pot cauza migrene.
Cum va feriti: renuntati la deodorantele de ambient si evitati produsele care contin ftalati. O alternativa naturala pentru parfumarea locuintei voastre: uleiurile esentiale, care au miros placut si, in plus, distrug microbii din aer.
Triclosan
Triclosanul se gaseste in unele sapunuri, produse de curatare antibacteriene, deodorante si paste de dinti. Deoarece studiile efectuate pe animale arata ca provoaca tulburari hormonale si reduce puterea musculara, exista banuiala ca substanta ar avea aceleasi efecte negative la oameni.
Cum va feriti: evitati produsele care au triclosan printre ingrediente.
Toluen
Prezent in lacurile de unghii si vopselele de par, toluenul apare pe etichete si cu numele de benzen, metilbenzol, metilbenzen, fenilmetan, toluol. Cercetarile au aratat ca expunerea la vaporii de toluen in perioada graviditatii poate cauza malformatii la fat. In alte studii, toluenul a fost asociat cu toxicitate la nivelul sistemului imunitar si al celui nervos si este considerat cu potential cancerigen.
Cum va feriti: alegeti produse care nu contin toluen. Daca sunteti insarcinate, mai bine fiti exagerat de prudente si nu folositi deloc oja de unghii si nici vopsea de par chimica!
Aveti grija la inalbitori!
Contin multe substante periculoase, printre care sodiul hipoclorit si hidroxidul de sodiu, care pot irita si arde pielea, ochii si caile respiratorii. Niciodata nu amestecati un inalbitor cu vreun alt produs de curatare (in special amoniac), fiindca exista riscul sa rezulte un gaz ce poate cauza probleme serioase de respiratie. Folositi inalbitori cat mai rar cu putinta si aveti grija sa nu inhalati aburii cand manipulati asemenea produse.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 4 (86), 2015. Foto: www.sighet247.ro
In familia maslinului, nu doar uleiul auriu si delicios este vedeta, ci si micile fructe negre sau verzi, care sunt savurate peste tot in lume cu placere. Dincolo de gustul adorabil, maslinele contin in ele nenumarate virtuti binefacatoare pentru organism.
Maslinul este unul dintre primele plante cultivate de om. Era cunoscut egiptenilor de-acum 4.000 de ani, fiind un simbol al intelepciunii, puterii si pacii. Faptul ca maslinele sunt apreciate si astazi in intreaga lume dovedesc un singur lucru: au calitati culinare si nutritive pretioase pentru oameni.
Negre sau verzi
Fructele maslinului nu pot fi mancate direct din arbore fiindca sunt prea amare, asa ca trebuie intai tratate. Metodele de procesare difera in functie de tipul fructelor, de regiunea in care sunt cultivate si de gustul, textura si culoarea ce se doresc a fi obtinute. Maslinele sunt verzi la inceput, iar pe masura ce se coc, isi schimba culoarea in violet, apoi in rosu-brun, iar la final devin negre.
Calitati nutritive
Maslinele au aceleasi calitati nutritive ca uleiul obtinut din ele. Gratie continutului bogat in grasimi, in special acid oleic, o grasime mononesaturata, sunt o sursa sanatoasa si rapida de energie. In plus, micile fructe va ofera numerosi antioxidanti, vitamine (A, C, E, K), dar si saruri minerale - potasiu, sodiu, fosfor, fier, magneziu, calciu, seleniu, zinc. Maslinele verzi au 120 kcal/100 g, iar cele negre - 295 si le puteti consuma fie ca atare, 5-6 fructe pe post de gustare, fie adaugandu-le in salate de cruditati ori preparate in diverse moduri - pasta de masline, spre exemplu, este absolut delicioasa!
Beneficii pentru sanatate
Daca va plac maslinele, nu puteti decat sa va bucurati afland ca oamenii de stiinta le-au descoperit o sumedenie de efecte benefice:
polifenolii sunt o adevarata binefacere pentru sistemul circulator - dilata vasele de sange, favorizeaza circulatia, previn formarea cheagurilor, scad colesterolul;
sunt foarte bogate in vitamina E, un antioxidant care, printre altele, stimuleaza imunitatea si protejeaza pielea de radiatiile ultraviolete;
mancand zilnic o jumatate de ceasca de masline in loc de cina, aveti sanse sa scapati de kilogramele in plus - acidul oleic stimuleaza arderea grasimilor deja depozitate in tesuturi si impiedica formarea altora noi.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 4 (86), 2015. Foto: www.descopera.ro
Cum sa-i luati temperatura copilului, cum sa o faceti sa scada, cand devine o urgenta... Ce trebuie si ce nu trebuie sa faceti aflati din recomandarile medicilor, pe care vi le prezentam mai jos.
Anumite metode de masurare dau rezultate diferite: Adevarat. Tehnica cea mai fiabila este masurarea rectala. Pentru a fi mai usor, la spital, temperatura se ia in gura sau sub brat. Exceptand copiii mai mici de 3 luni, la care se opteaza pentru priza rectala. Bine de stiut: parintii care iau temperatura bucal sau axilar trebuie sa adauge 0,5 sau 1 grad, in functie de termometru. Deci, sa nu piarda ambalajul si notita insotitoare, care contine toate indicatiile. Se poate folosi si termometrul auricular, dar canalul auditiv al copilului trebuie sa fie suficient de larg (nu li se recomanda copiilor sub 6 luni). In sfarsit, trebuie stiut ca temperatura luata la nivelul fruntii nu este foarte precisa.
Copilul nu trebuie tratat, chiar daca are febra: Adevarat. Daca copilul tolereaza bine febra (se joaca, mananca, vorbeste, nu pare incomodat) este suficient sa fie supravegheat regulat si sa i se dea paracetamol. El poate fi lasat si cu 39°, daca nu prezinta niciun semn de disconfort. Altfel spus, parintii trebuie sa stie daca trebuie sau nu consultat de medic din pricina febrei. Unii copii ajung sa faca si 40°, dar se comporta bine. Altii se simt rau la doar 38°. Daca copilul nu suporta febra (este apatic, abatut, ii apar vinisoare pe piele) trebuie actionat rapid. Iar daca face convulsii, trebuie chemata imediat Salvarea. In acest caz, este o urgenta.
La cei foarte mici, febra poate fi grava: Adevarat. La un sugar de mai putin de 3 luni, orice febra cere o analiza profunda, pentru a elimina o eventuala infectie a fatului (de origine materna, aparuta in timpul sarcinii). Dupa 3 luni, febra ii ingrijoreaza mai putin pe medici. Daca copilul isi suporta bine temperatura si nu are antecedente particulare (un deficit imunitar, o infectie urinara etc.), medicul trebuie consultat, cand febra persista mai mult de 48 de ore, in ciuda medicamentelor.
De la 37,5° in sus, sunt motive de ingrijorare: Gresit. Nu trebuie sa va alarmati imediat daca sunteti sunati de la scoala sau de la cresa, pe motiv ca copilul are 37,6° si trebuie sa veniti imediat sa-l luati. Copilul este considerat febril, daca temperatura lui rectala depaseste 38°. Si daca acesta e singurul semn, chiar nu este un caz de urgenta...
Parintii incearca sa-i reduca febra chiar inainte de a merge la medic: Gresit. Prea multi parinti cred ca paracetamolul ii scade febra copilului si ca la spital nu vor fi luati in serios. Si ajung, asadar, la urgenta cu un copil care „arde”. Dar, de fapt, asteptarea este inutila. „Daca parintii certifica faptul ca temperatura copilului lor, masurata adecvat, cu un termometru, atinsese 40°, medicii ii iau in serios, chiar daca febra a scazut mult”, spun specialistii.
Cu cat e mai mare temperatura, cu-atat e mai grava afectiunea: Adevarat si gresit. Semnele veritabile ale gravitatii sunt un copil apatic, cu frisoane, cu pielea acoperita de vinisoare si de pete mici, care nu dispar la apasare (purpura). In acest caz, este indispensabil un aviz medical rapid. Copilul trebuie dus imediat la urgenta, pentru ca o febra greu tolerata poate fi rezultatul unei infectii severe, ce necesita imediat administrarea unui antibiotic sau alte tratamente.
Febra poate reveni in mod periodic: Adevarat. Aceste accese care survin la intervale regulate pot duce la banuiala ca ar putea exista alte maladii subiacente: febra mediteraneana familiala, febra lui Marshall, reumatisme inflamatorii... Dar acestea sunt rare. Si atunci, medicul va cauta alte simptome asociate febrei (angine repetate, o inflamatie sau o durere la nivelul articulatiilor). Este, insa, cat se poate de normal ca asemenea episoade febrile repetate sa apara in perioada de iarna, fara ca ele sa fie grave.
Este un mijloc de aparare al organismului: Adevarat. Vreme indelungata s-a apelat la apirexie, adica la reducerea temperaturii si mentinerea ei sub 38°. In prezent, se considera ca febra reprezinta un mecanism de aparare si poate fi „respectata”, daca copilul o suporta bine.
Se foloseste doar paracetamol: Adevarat. Nu cu mult timp in urma se recomanda alternarea, din trei in trei ore, a paracetamolului cu un antiinflamator nesteroidian, precum ibuprofenul. S-a terminat! Pentru ca antiinflamatoarele au, evident, un inconvenient: luptand impotriva inflamatiei, pot favoriza producerea unor infectii. De-acum inainte, regula este administrarea de paracetamol din sase in sase ore, asociata cu metode fizice (se dezbraca copilul, i se da sa bea...). Nu se mai recomanda baia calduta pentru reducerea febrei. Paracetamolul are nevoie de 1-2 ore pentru a-si face efectul.
Ce faceti in caz de convulsii?
Convulsiile febrile sunt impresionante, dar este important sa va pastrati calmul pentru a reactiona bine.
Culcati copilul pe jos (pentru evita o eventuala cazatura) fara sa incercati sa-l imobilizati. Si indepartati de el tot ce ar putea sa-l raneasca.
Intoarceti-l pe-o parte, in pozitia laterala de securitate, ca sa nu se sufoce cu voma. Si nu-i puneti nimic in gura.
Dezbracati-l.
Puneti-i un supozitor cu paracetamol.
Chemati Salvarea.
Bibliografie: As verde, nr. 125, ianuarie 2015. Foto: www.gorjeanul.ro
Sunteti preocupate sa mergeti la sala pentru a avea un corp tonifiat? In aceeasi masura ar trebui sa fiti atente si la frumusetea si tonifierea tenului vostru, primul care tradeaza semnele imbatranirii.
Odata cu inaintarea in varsta, pierdem din masa musculara si cum fata este si ea plina de zeci de muschi, trebuie sa va preocupati sa-i lucrati si pe ei daca doriti sa amanati imbatranirea tenului cat mai mult timp de acum incolo, va propunem cateva exercitii simple pe care sa le faceti cu religiozitate in fiecare zi.
Sunt suficiente nu mai mult de zece minute zilnic pentru a avea o fata tonica si in numai cateva luni. Dar pentru rezultate durabile, formati-va un obicei pe viata! In trecut am discutat si despre masajul facial.
Exercitiu pentru gat
Stati pe un scaun, cu spatele drept si ridicati privirea spre tavan, inchideti si deschideti gura, apoi reveniti la pozitia initiala usor, pentru a nu ameti. Faceti cel putin 10-15 repetari. Veti simti la fiecare miscare cum se intind muschii.
Faceti bezele!
Tuguiti buzele ca si cand ati trimite un sarut in eter, dar nu intr-atat de mult incat sa se faca ridurile de expresie la nivelul buzelor. Buzele vor trebui sa ramana usor intredeschise. Reveniti la pozitia initiala si repetati cel putin de 20 ori.
Exercitiu pentru stimularea circulatiei
Ridicati si coborati sprancenele, dar fara sa le apropiati, pentru a nu face riduri de expresie. Puteti ridica sprancenele cu ajutorul degetelor si tineti-le pentru 30 de secunde asa, apoi eliberati-le si repetati de cinci ori. Puteti combina exercitiul cu masajul fruntii care se executa foarte usor: cu doua degete se executa miscari circulare dintr-o parte in alta a fruntii. Stimuleaza circulatia si relaxeaza zona.
Exercitiu pentru muschii obrajilor
Pentru muschii obrajilor va sugeram un exercitiu care poate parea foarte caraghios, dar este foarte eficient. Deschideti gura ca si cand ati spune „o”, trageti buzele in interior. Apoi incercati sa zambiti. Puteti combina aceasta postura cu masajul in jurul ochilor: cu doua degete de la ambele maini, faceti un masaj circular in jurul ochilor, de jos in sus. Repetati de circa cinci ori apoi relaxati fata. Exercitiul va tonifia atat pometii, cat si zona de sub ochi, predispusa la cearcane si pungi.
Exercitiu contra barbiei duble
Deschideti gura si trageti buzele peste dinti, apoi inchideti si deschideti gura de zece-cincisprezece ori. Veti simti cum lucreaza muschii barbiei, prevenind instalarea barbiei duble.
Pentru ca exercitiile faciale sa aiba cu adevarat efect, trebuie repetate zilnic, minim cinci repetari fiecare. Ideal ar fi de mai multe ori pe zi.
Otita seroasa reprezinta o acumulare de lichid in spatele timpanului (in urechea medie sau casa timpanului). Acest lichid nu provine din exterior, adica nu este datorat patrunderii apei in urechea externa (dupa baie sau dupa inot); patrunderea apei in ureche nu reprezinta un risc in a dezvolta otita seroasa.
Responsabili
Responsabili de asigurarea unei presiuni normale, egale cu cea din mediul exterior, a aerului din urechea medie sunt: sistemul pneumatic mastoidian (situat in spatele urechii) si trompa tubara Eustache. Cele mai frecvente afectiuni care duc la blocarea trompei tubare la copii sunt nasul infundat (raceli, viroze, infectii locale bacteriene) si vegetatiile adenoide (polipii). La copii diametrul foselor nazale este mai mic si acestea se pot bloca mai usor; in plus, cei foarte mici nu stiu sa sufle nasul, lucru care duce la stagnarea secretiilor.
Manifestari
Fazele premergatoare otitei seroase sunt scaderea treptata a aerului in casa timpanului (raceli, nas infundat, vegetatii adenoide), caz in care copilul mai mare poate acuza o diminuare a auzului sau parintii observa scaderea auzului.
In momentul in care presiunea din casa timpanului este suficient de scazuta incat sa se acumuleze lichid in casa timpanului apare, de obicei, durerea. Durerea se datoreaza congestiei timpanului si reactiei inflamatorii locale si poate dura maxim cateva ore, dupa care dispare: acest moment coincide cu acumularea lichidului in urechea medie si scaderea mai accentuata a auzului.
Ameteala
Ameteala poate aparea la miscarile capului cand lichidul seros nu umple toata casa timpanului; de aceea este bine sa se evite inotul pe perioada bolii, datorita riscului de inec. O otita seroasa acuta se remite in medie la doua-trei saptamani dupa rezolvarea cauzelor care au dus la instalarea acesteia. Daca lichidul persista in urechea medie mai mult de trei luni putem vorbi de cronicizarea otitei.
Complicatii
Reaparitia unor dureri mai mari la cateva zile dupa un prim episod de durere inseamna infectia lichidului din casa timpanului - otita medie acuta purulenta. Intarzierea in limbaj poate aparea in cazul unor repetate episoade de otita seroasa, otite seroase nediagnosticate sau cronicizate.
Disparitia durerii de ureche nu inseamna intotdeauna vindecarea bolii! A nu se intarzia consultul la specialistul ORL in oricare din situatiile descrise mai sus.
Expert: Dr. Vlad Postelnicu, medic primar ORL. Foto: www.copilul.ro
Ritmul circadian sau ciclul somn-veghe este reglat de lumina si intuneric si se dezvolta incepand cu patru-sase saptamani dupa nastere. Sunt doua tipuri de somn:
Somnul fara miscari oculare rapide (NREM), somnul pasiv sau somnul fara vise. In timpul somnului NREM creste cantitatea de sange transmisa catre muschi, se produce repararea si cresterea tesuturilor, se refac depozitele de energie si sunt secretati hormoni cu rol in crestere si dezvoltare.
Somnul cu miscari oculare rapide (REM), somnul activ sau somnul cu vise. In timpul somnului REM se dezvolta circuite neuronale si se sintetizeaza proteine ale sistemului nervos central, contribuind la maturarea cortexului si sistemului oculomotor.
Somnul la 0-3 luni
La nou-nascuti ritmul de somn este neregulat si este influentat de senzatia de foame, satietate, sau de nevoia de a fi schimbat. Nou-nascutii dorm aproximativ 10,5-18 ore pe zi. Durata somnului poate varia de la cateva minute pana la cateva ore.
Somnul la 4-11 luni
Pana la varsta de sase luni scade frecventa alimentatiei nocturne si in cea mai mare parte, sugarii dorm in timpul noptii aproximativ 9-12 ore, iar in timpul zilei pot avea 1-4 episoade de somn cuprinse intre 30 minute si 2 ore, frecventa acestora scazand pana la varsta de un an. Durata de somn este de 14-15 ore pe zi.
Somnul la 1-2 ani
Anteprescolarii au nevoie de 12-14 ore de somn pe zi. Pana la un an si jumatate petrec aproximativ o ora de somn in timpul zilei. La aceasta varsta poate aparea refuzul copiilor de a merge la somn, prin cresterea activitatii motorii, cognitive si sociale.
Somnul la 2-5 ani
Prescolarii dorm 11-13 ore pe zi si cei mai multi dintre ei nu mai au somnul de pranz. Datorita dezvoltarii continue a abilitatilor cognitive si a imaginatiei, ei pot avea cosmaruri si poate aparea somnambulismul.
Somnul la 6-13 ani
Scolarii au nevoie de aproximativ 10-11 ore de somn. La aceasta varsta pot aparea probleme in instalarea somnului, cosmaruri. Problemele legate de somn pot conduce la tulburari de dispozitie emotionala sau tulburari comportamentale precum ADHD si tulburari cognitive insotite de performanta scolara redusa.
Pentru o rutina de somn este important ca ora de trezire si ora de somn sa fie aproximativ aceleasi in fiecare zi, orarul meselor sa fie regulat si sa se evite televizorul inainte de culcare.
Expert: Dr. Simona Vladareanu, medic primar neonatolog; Dr. Cristina Maria Nica, medic specialist neonatolog. Foto: bebster.ro
Hydrorider sau aqua cycling este un concept nou aparut la noi in tara, cu ajutorul caruia ne putem imbunatati sau mentine forma fizica. Mai exact, hydrorider este o clasa de grup ce se desfasoara in apa prin intermediul bicicletelor special create pentru o asemenea activitate sportiva. Acestea sunt adaptate perfect la mediul acvatic prin forma, greutate si functionalitate.
Beneficiile pedalatului in apa
La prima vedere clasele de hydrorider sunt oarecum asemanatoare celor clasice de spinning sau cycling, insa, de fapt, sunt suficiente particularitati care fac mult mai interesant si diferit un antrenament de pedalat in apa decat cel clasic, pe uscat. In primul rand, mediul acvatic face ca rezistenta la efortul depus sa fie mult mai mare decat cea pe uscat, avand ca rezultat o actiune diferita asupra musculaturii si tonifierii acesteia. Grupele musculare care sunt angrenate in acest tip de antrenament sunt in cea mai mare parte cele ale trenului inferior, fesieri, coapse, biceps femural, gambele dar si toata centura abdominala.
Rezistenta apei
Un aspect important si diferit de cyclingul pe uscat il are apa. Aceasta influenteaza in profunzime actiunea asupra fibrelor musculare, contribuind decisiv in formarea unor picioare armonios lucrate si fara a dezvolta o masa musculara cu aspect neplacut. Pe langa lucrul mecanic muscular diferit si efortul cardio este influentat in mod direct de rezistenta apei. Aceasta face ca efortul cardio sa fie mult mai intens si ridicat comparativ cu cel de pe uscat, apa fiind oarecum o rezistenta naturala la impingere.
Protejeaza articulatiile si spatele
O alta particularitate este siguranta intregului corp in orice pozitie, corecta, pe bicicleta. Apa preia o buna parte din presiunea la care sunt predispuse articulatiile sau spatele, sub influenta efortului. Astfel riscul accidentarilor este redus considerabil. Mai mult decat atat, acest tip de efort este recomandat si celor ce sunt in proces de recuperare, apa fiind un factor terapeutic si recuperator.
Cine poate practica aqua cycling?
Clasele de hydrorider se adreseaza tuturor categoriilor de participanti, fie ca sunt incepatori in ale sportului sau avansati, cu o pregatire fizica buna. Nivelul de intensitate al claselor este stabilit in functie de nivelul grupului si de tehnica fiecarui participant. Echipamentul claselor de hydrorider consta intr-un costum de baie stretch si incaltaminte speciala, specifica activitatilor acvatice.
In continuare va oferim cateva tratamente naturiste pentru rectita radica.
Tratamente naturiste pentru rectita radica folosite intern:
Infuzie dintr-o lingurita de aloe vera la o cana. Beti 2 cani pe zi, inainte de mese.
Infuzie dintr-o lingurita de macris la 200 ml apa. Beti 3 cani pe zi, inainte de mese cu o jumatate de ora.
Inlocuiti apa de baut cu ceai de sunatoare, infuzie dintr-o lingurita plina la o cana. Beti 3 lingurite de bitter inaintea meselor principale (o lingurita de bitter inainte de fiecare masa) cu jumatate de ora, pe stomacul gol.
Cura de argila - se administreaza intern, timp de 3 saptamani, cu pauze de 10 zile.
Carbune de lemn - consumati pulberea inainte de mese. Se bea o jumatate de cana cu apa, cu o lingurita cu varf de pulbere de carbune, adaugand 20-30 picaturi de tinctura de propolis.
Laptisorul de matca - consumati zilnic inainte de masa trei lingurite de miere cu laptisor de matca si cate o lingurita cu polen.
Tratamente naturiste pentru rectita radica folosite extern:
Bai de sezut cu 40 g coada-soricelului, 40 g coada-calului, 30 g scoarta de stejar. Acest amestec fierbeti-l in 4-5 litri de apa. Faceti o singura baie pe zi, timp de 2 saptamani. Fiertura, prin reincalzire, se mai poate folosi inca de doua ori.
In loc de apa, puteti folosi ceai de urzica, galbenele sau galbenele si busuioc.
Respirati greu noaptea? Va supara o tuse persistenta, de care nu mai scapati? Eucaliptul are un excelent efect expectorant, in gripele si racelile anotimpului rece. Eucaliptul (Eucalyptus) este un arbore mereu verde, ce creste in Australia si Tasmania. Poate fi usor recunoscut dupa scoarta lui neteda, care se exfoliaza. Atinge inaltimi uriase, de peste o suta de metri si vara face niste flori mici, albe.
Uleiul de eucalipt
Uleiul de eucalipt are utilizari medicale multiple. Este extras din glandele oleifere ale frunzelor mature, cenusii-verzui si este raspandit, astazi, si in Europa sau America. Oamenii au stiut dintotdeauna sa-i aprecieze puterile vindecatoare. Se credea, chiar, ca mirosul puternic al frunzelor de eucalipt ar putea curata aerul de otravuri, astfel ca oamenii bolnavi mergeau in zonele unde cresteau acesti copaci, sperand sa se vindece cu ajutorul aerului purificat din jurul lor.
Proprietatile uleiului de eucalipt
Uleiul de eucalipt are proprietati antiseptice si antibacteriene. Face pofta de mancare, reduce febra si este revigorant.
Utilizat intern - are excelente proprietati expectorante si de aceea este recomandat in caz de gripa sau raceala. Eucaliptul contine uleiuri volatile pe care ar trebui sa le inhaleze cei ce sufera de boli pulmonare. Datorita efectului sau expectorant, este folosit la prepararea bomboanelor pentru gat. Usureaza respiratia si calmeaza inflamatiile. Frunzele pot fi folosite si sub forma de ceai, care vindeca bronsitele si astmul.
Utilizat extern, uleiul poate vindeca taieturile, ranile produse de arsuri si abcesele, pentru ca ajuta la dezvoltarea tesuturilor noi si grabeste, in general, procesul de vindecare. Este recomandat, de asemenea, impotriva durerilor musculare si reumatice. In plus, uleiul de eucalipt curata si improspateaza aerul din locuinte.
Utilizarea uleiului de eucalipt
Uleiul de eucalipt este incolor si se extrage, prin distilare, din frunze. Metoda cu aburi este cea mai frecvent folosita pentru distilarea uleiurilor eterice din plante.
Frunzele de eucalipt sunt puse intr-un butoi mare, sub un jet de aburi fierbinti. Acest amestec este, apoi, racit, proces in timpul caruia are loc separarea uleiului de apa. In cantitati mari, uleiul de eucalipt este otravitor, de aceea trebuie folosit intotdeauna cu chibzuinta. Si niciodata intern!
Inainte de a apela la uleiul de eucalipt, il puteti dilua intr-un alt ulei, cum ar fi cel de migdale sau de masline. Uleiurile eterice sunt extrem de concentrate si, nediluate, n-ar trebui folosite decat ca adaosuri de baie. Combinatia ideala este de 60 ml de ulei de plante amestecat cu circa 6 picaturi de ulei de eucalipt. O atentie deosebita trebuie sa i se acorde pielii de pe fata, deosebit de sensibila. Pentru a-l putea aplica pe zona respectiva, amestecati 60 ml de ulei normal cu doar 4 picaturi de ulei de eucalipt. Cifrele sunt doar orientative, in functie de afectiune si de scopul utilizarii.
Cand cumparati uleiuri eterice, asigurati-va ca acestea sunt tinute in sticle de culoare inchisa si astupate etans. Expuse direct luminii solare, uleiurile isi pierd repede eficienta, iar in sticle neinchise bine, se evapora.
Uleiul eteric de eucalipt poate fi cumparat de la farmacie sau de la magazinele cu plante medicinale.
Inhalatii cu eucalipt
Secretia abundenta de mucozitati si problemele respiratorii sunt tratate - in mod obisnuit - prin inhalatii cu ulei de eucalipt.
Baie vindecatoare
Puneti in apa fierbinte de baie circa 20 de picaturi de ulei de eucalipt diluat. Vaporii uleiului urca, dumneavoastra ii inhalati si nasul infundat se desfunda, incet-incet. Ramaneti aproximativ 10 minute in cada si incercati sa va destindeti.
Inhalatie cu aburi
Amestecati 15 picaturi de ulei de eucalipt cu 1 litru de apa aproape clocotita. Acoperiti capul si recipientul cu apa cu un prosop si inhalati aburii circa 10 minute sau mai mult. Daca repetati procedeul de trei ori pe zi (dimineata, imediat dupa ce va sculati, la pranz si seara, inainte de culcare) veti putea respira mult mai usor.
Inhalatie rapida
Cand vi se infunda nasul, puneti cateva picaturi de eucalipt pe o batista si mirositi-o din timp in timp. Usureaza respiratia.
Alte remedii la indemana
Masaj cu eucalipt:
- 10 picaturi ulei pur de eucalipt;
- 120 ml ulei de migdale sau de masline.
Amestecati cu grija cele doua uleiuri si masati-va pieptul, daca aveti bronsita, o raceala sau gripa. Veti respira mai usor.
Aer proaspat:
- 2 picaturi ulei pur de eucalipt;
- o farfurioara cu apa rece.
Picurati uleiul de eucalipt in apa si asezati farfurioara pe calorifer. Uleiul se evapora treptat, imprastiind in camera un parfum proaspat.
Bibliografie: AS verde, nr. 125, ianuarie 2015. Autor: Rodica Demian. Foto: lataifas.ro
Supranumit si „arborele providentei”, arganul creste in Muntii Marocului. Folosit, prin traditie, de femeile berbere pentru frumusete, uleiul extras din semintele fructelor sale are tot mai multe intrebuintari si in sanatate, fiind un produs „de top”. Arganul este importat si in Romania. Se gaseste in magazine naturiste si farmacii.
Descrierea arganului
Arganul (Argania spinosa) este originar din Africa de nord si exista de peste 80 de milioane de ani. El poate sa atinga inaltimi de 8-10 metri si traieste intre 150 si 200 de ani. Arganul nu se cultiva, el creste doar in stare naturala, urcand pana la 1500 de metri altitudine. Ramurile sunt spinoase, de unde si numele latin (spinosa). Are frunze mici, de culoare verde inchis, flori galben pal si albe. Fructul are forma unei masline, insa mai mare si mai rotund. Uleiul se extrage din semintele aflate in samburi.
Recoltarea arganului
Un arbore de argan produce 8 kg de fructe pe an. Dupa ce sunt uscate, mai raman doar 5 kg de fructe - 2,5 kilograme de pulpa si 2,5 kg de samburi, din care se scot 250 g seminte. Odata presate, din ele se obtin doar 15 centilitri de ulei de argan. Asa se explica pretul destul de ridicat al produsului. Este nevoie de 7 arbori de argan, pentru a obtine 1 litru de ulei.
Compozitia uleiului de argan
Studiile intreprinse in ultima vreme au dovedit ca uleiul de argan are proprietati medicale atat de puternice, incat este considerat drept „aurul desertului”. Astfel, el contine 80% acizi grasi nesaturati, care inlatura grasimile din sange, asigura buna functionare a inimii si intarzie imbatranirea. Bogat in vitamina E (are de doua ori mai multa decat uleiul de masline) uleiul de argan este un redutabil antioxidant si activeaza functiile vitale ale celulelor organismului. Datorita compozitiei sale unice, uleiul de argan reduce hipertensiunea si nivelul colesterolului rau. El poseda, de asemenea si proprietatea de a taia foamea in mod natural, regland problemele ponderale.
Important: inainte de a cumpara uleiul de argan, asigurati-va ca este de calitate neindoielnica. In comert exista si multe preparate expirate sau false. Un indiciu de calitate este mirosul. Daca nu miroase a nimic, este semn bun. Daca are un miros vag de „animal”, calitatea lui este mediocra. Cititi cu atentie ce scrie pe eticheta. Compozitia trebuie sa fie lizibila si precisa. Daca nu figureaza pe produs, feriti-va sa il cumparati.
Tratamente cu ulei de argan
Acnee. Ingrediente: 2 linguri de argila, apa minerala, 1 lingura de ulei de argan, 3 picaturi de ulei esential de cimbru. Mod de preparare si folosire: intr-un bol din ceramica, preparati mai intai o pasta compusa din argila si apa minerala. Badijonati cosurile de pe fata cu un betisor de vata. Lasati sa se usuce, apoi clatiti fata cu apa calduta. Acum amestecati o lingurita de ulei de argan cu 3 picaturi de ulei esential de cimbru si aplicati preparatul pe zonele ce trebuie tratate. Tratamentul se face pe o piele perfect curata, de preferinta seara, inainte de culcare.
Buze crapate de ger. Ingrediente: 2 linguri de ulei de argan, 5 picaturi de ulei esential de rozmarin. Mod de preparare si folosire: amestecati cele doua uleiuri, apoi inmuiati-va varful degetului aratator in preparatul obtinut si aplicati-l pe buze, masand delicat.
Artroza, dureri musculare. Durerea cedeaza prin masaje locale cu ulei de argan. Insistati in mod special asupra muschilor, pe care ii puteti framanta, pentru ca principiile active ale produsului sa patrunda mai repede in piele. Faceti apoi o baie in care adaugati 20 de picaturi de ulei de argan. Dupa ce iesiti din apa, aplicati din nou ulei pe locurile cu probleme.
Psoriazis. Cel mai eficient s-a dovedit un procedeu practicat de vindecatorii marocani: uleiul de argan este aplicat prin masaje delicate, pe zonele atinse de boala, dupa care acestea se expun la un soare nu prea puternic. Remisia bolii este asigurata de concentratia mare in vitamina E.
Uleiul de argan folosit intern
Hipertensiune arteriala si reducerea nivelului de colesterol. Datorita acizilor grasi pe care ii contine, luat regulat, uleiul de argan reduce cu 50% tensiunea arteriala si, totodata, valorile colesterolului. Se iau doua linguri de ulei pe zi.
Bibliografie: AS verde, nr. 125, ianuarie 2015. Foto: www.natlife.ro
In bucataria mediteraneeana, se consuma mugurii, iar in cea asiatica, fructul acestei plante perene ce creste spontan pe coasta Mediteranei. In Antichitate, grecii utilizau caperele pentru tratarea reumatismelor, iar azi le folosesc doar pentru a asezona pestele.
Caperele se folosesc numai murate sau tinute in ulei, au un gust acrisor si le simti savoarea doar in combinatii. In plus, sunt extrem de sanatoase. Bogate in flavonoide, caperele sunt nu numai un condiment potrivit pentru peste, cartofi sau carne alba, ci si un ajutor in tratarea multor boli.
Prezente in dieta mediteraneeana, caperele ar trebui sa ne trezeasca interesul culinar, mai cu seama ca, pe langa gustul acrisor-aromat, au o multime de vitamine, minerale si fibre.
Caperele folosite intern
Nu se fac nici ceaiuri, nici pulberi din capere, dar, consumate in mod constant, ele sunt de ajutor pentru o mai buna circulatie a sangelui, stimularea metabolismului, oase si dinti sanatosi (mai cu seama datorita vitaminelor C si K continute), risc scazut de formare a cheagurilor de sange. Vitaminele din complexul B si fibrele continute de acesti muguri contribuie la mentinerea sanatatii tractului digestiv si a sistemului nervos. Caperele echilibreaza nivelul de zahar din sange si preintampina aparitia diabetului.
Caperele folosite extern
Este drept ca nu prea iti da mana sa faci cataplasme din capere, dar, pentru ca sunt utilizate la producerea mai multor produse cosmetice, este bine sa stiti ca, aplicate pe piele (usor zdrobite), hidrateaza in profunzime, tratand roseata, iritatiile si punctele negre. In plus, vitamina B si fierul continute de acesti muguri sunt benefice pentru podoaba capilara, intrucat stimuleaza circulatia la nivelul scalpului si previn caderea parului.
O lingura de capere contine numai doua calorii.
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 2 (84), 2015. Foto: www.pro-sanatate.com
Hipertensiunea, ateroscleroza, diabetul sunt doar cateva dintre afectiunile ce lasa urme la nivelul retinei, vizibile cu oftalmoscopul. Este recomandat sa mergeti o data pe an la un medic oftalmolog. Nu doar pentru a verifica daca vedeti bine, ci si pentru a face examenul numit fund de ochi, care permite depistarea timpurie a unor maladii ce produc modificari la nivelul retinei.
Ce structuri se vad la examenul fundului de ochi?
In timpul examinarii fundului de ochi, medicul observa:
Retina- membrana fina si transparenta, sensibila la lumina, ce imbraca fundul ochiului. Papila optica (disc optic) - un disc rotund, de 1,5 mm, albicios, zona in care nervul optic si vasele de sange intra in globul ocular.
Macula lutea (pata galbena) - zona din centrul retinei, unde imaginile se formeaza cu maxima precizie si claritate.
Vasele retiniene - arterele si venele.
La ce-i bun examenul fundului de ochi?
Investigatia permite atat depistarea maladiilor ochiului, cat si monitorizarea altor boli (hipertensiune, diabet etc). Retina normala are o culoare bruna-portocalie si prezinta vase sangvine de un rosu viu.
Hipertensiunea, ateroscleroza, diabetul pot genera anomalii vasculare retiniene: mici hemoragii, dilatarea venelor, ingustarea artelerelor, depozite de colesterol etc. In functie de starea acestor mici vase, medicul apreciaza gravitatea bolii.
Alte maladii determina modificari ale maculei: degenerescenta maculara (poate duce la pierderea vederii centrale), unele boli de sange (anemie, poliglobulii, diateze hemoragice, leucemie).
In caz de glaucom, se poate vedea ca papila este scobita din pricina presiunii intraoculare prea mari si se verifica astfel claritatea conturului ei, pentru excluderea unui edem papilar.
Fundul de ochi este important pentru persoanele cu miopie, la care portiunea periferica a retinei este adeseori subtiata si slabita, existand riscul dezlipirii de retina. Examinarea retinei le este recomandata si gravidelor care au o sarcina cu complicatii, in vederea depistarii retinopatiilor.
Cum decurge consultatia?
Oftalmologul va pune in ochi niste picaturi care dilata pupila. Cand aceasta s-a marit suficient (de regula, dupa 10-20 de minute), incepe examinarea. Cu ajutorul unui oftalmoscop ce proiecteaza in pupila un fascicul luminos intens, specialistul vede fundul de ochi marit de 15-20 de ori, lucru ce face posibila depistarea celor mai mici anomalii.
Examenul medical nu doare deloc, dar, din cauza picaturilor, timp de 24 ore nu veti vedea clar, iar lumina puternica va va deranja. Luati aminte de faptul ca dupa examinare n-o sa puteti sofa!
Bibliografie: Sanatatea de azi, nr. 2 (84), 2015. Foto: sanatate.bzi.ro
