Medicină informativă

Alimentatia diabeticului

Cuvantul diabet vine din limba greaca - „diabetes” (care traverseaza) si desemneaza o boala metabolica, care se caracterizeaza prin trecerea anormala a zaharului in urina, de unde si numele sau de „diabet zaharat”. Prezenta acestui zahar, sau glucoza, in urina (glicozurie) se datoreaza nivelului crescut al zaharului din sange (hiperglicemie). Glucoza este sursa energetica sau „carburantul” principal al tuturor celulelor organismului nostru. El este furnizat de alimentele care contin glucide complexe (cereale, fecule) sau de zaharul simplu, dar poate fi fabricat si de organism, pornind de la alti nutrienti.

Utilizarea glucozei in celule depinde de un hormon: insulina. Secretata de catre pancreas, insulina participa la regularizarea nivelului de glucoza din sange. Mentinerea unei concentratii suficiente este extrem de importanta pentru necesitatile energetice ale organismului si in particular pentru celulele din creier. Cand nivelul glucozei din sange este prea mare (hiperglicemie) perturba functionarea celulelor si infunda vasele de sange, contribuind la aparitia aterosclerozei. Cand nivelul glucozei este prea scazut, se instaleaza hipoglicemia. Functia creierului este atunci perturbata si se poate produce coma.

Cuprins articol:

• Diabetul insulino-dependent
• Diabetul neinsulino-dependent
• Alimentatia diabeticului

Diabetul insulino-dependent

Insulina nu mai este produsa, ca urmare a unei distrugeri a celulelor pancreasului. Tratamentul consta, in principal, in administrarea ei. Doar o injectie regulata cu insulina poate restabili functionarea normala a organismului. Tratamentul dietetic este, si el, foarte important, caci permite ameliorarea echilibrului glicemic. El vizeaza in principal blocarea excesului de glucoza in sange, prin alimentatie. Acest tip de diabet atinge majoritar copiii si adolescentii.

Diabetul neinsulino-dependent

Este clasificat si ca diabet al varstei mature sau diabet gras. Acest tip de diabet este cel mai des mostenit pe linie de familie si ii atinge pe subiectii mai varstnici. Este aproape intotdeauna asociat cu un exces de greutate sau cu obezitate sau cu alti factori de risc, precum hipertensiunea sau o crestere a numarului lipidelor din sange. Frecventa lui creste intruna (in Romania numarul diabeticilor s-a dublat si se datoreaza unor proaste deprinderi alimentare, precum consumul in exces al prajelilor, al fripturilor grase si al bauturilor dulci).

Ramasa multa vreme in umbra, boala se manifesta adesea tarziu, cu complicatii (maladii cardiovasculare, oculare, cecitate etc). Iata de ce depistarea sistematica, prin analize de sange, a starii de sanatate a adultilor este de importanta capitala.

Tratamentul cel mai important al diabetului neinsulino-dependent este instaurarea unui regim alimentar corespunzator. Obiectivul esential este de a se reduce greutatea corporala, slabitul putand duce, fara alte tratamente colaterale, la normalizarea glucozei din sange si corectarea rezistentei la insulina. Alimentatia joaca un rol primordial si in prevenirea complicatiilor secundare, mai ales vasculare.

Alimentatia diabeticului

Esentiala in alimentatia diabeticului este armonizarea dintre necesitatile de hrana si activitatea fizica, care trebuie permanent incurajata. Iata cateva reguli obligatorii pentru alimentatia diabeticului:

• Reducerea aportului caloric la diabeticul obez, prin diminuarea drastica a zaharului si grasimilor.
• Fractionarea hranei zilnice in trei mese principale si doua secundare, pentru a se evita cresterile bruste de glicemie si riscul de hipoglicemie, care ii vizeaza mai ales pe insulinodependenti.
• Renuntarea categorica la fumat, caci accentueaza dramatic riscul de ateroscleroza si alte maladii cardiovasculare. In mod concret, dulciurile trebuie evitate, mai ales in afara meselor. Zaharul poate fi inlocuit cu edulcoranti. Desertul cu zahar poate fi tolerat cand si cand, doar la finalul mesei, cand modifica mai putin glicemia. Bauturile dulci trebuie evitate categoric. Trebuie privilegiate glucidele complexe. Pentru asta, se recomanda sa fie consumate la fiecare masa: cereale complete, orez, tarate, ca si alimente bogate in fibre: legume, leguminoase (fasole, linte, mazare), paine de graham, fructe proaspete.
• Mezelurile, grasimile saturate continute in patiserii, carnea grasa, produsele lactate integrale trebuie scoase din uz.
• Sa se prefere pestele, carnea slaba, de pui sau curcan, laptele de soia.
• Trebuie ingerate si cantitati moderate de lipide, de tipul uleiului de masline.
• Renuntati la alcool. Orice consum al sau pe stomacul gol risca sa antreneze o hipoglicemie severa.

Favorizati: alimentele bogate in fibre, glucidele complexe (fasole uscata, linte, mazare), vitaminele - legume si fructe proaspete.

Evitati: grasimile saturate, alcoolul, zaharul si dulciurile, tutunul.

Bibliografie: AS verde, nr. 83, mai 2011. Foto: healthy.kudika.ro