Medicină informativă

Angina pectorala: masuri, alimentatie, prevenire

Angina pectorala este o durere toracica ce poate iradia inspre gat si brate si se datoreaza unei proaste irigari a inimii. In afara tratamentului cu medicamente, ce are drept scop atenuarea senzatiei de apasare, marind volumul de sange si de oxigen retrimis catre inima, exista si alte mijloace naturale de atenuare a crizelor, de reducere a frecventei acestora sau, pur si simplu, de prevenire a lor.

Cuprins articol:

• Masuri imediate
• Alimentatia si suplimentele alimentare
• Prevenire
• Ce trebuie sa stiti

Masuri imediate

• Daca criza survine cand sunteti in picioare, asezati-va si odihniti-va cateva clipe.
• Daca sunteti culcati cand se declanseaza criza, ridicati-va in capul oaselor sau asezati-va pe un scaun, pentru a atenua presiunea asupra nervilor cardiaci, aflati la originea durerii si chemati imediat un medic sau - si mai bine - salvarea, deoarece o durere toracica puternica pe timp de repaus poate fi un semn premergator infarctului. Si fiecare minut conteaza!
• Daca atunci cand se produc crize sunteti agitati sau speriati, incercati sa va calmati. Stresul sporeste nevoia de oxigen a inimii. Si pentru orice eventualitate initiati-va in yoga, meditatie sau in orice alta metoda de relaxare.

Alimentatia si suplimentele alimentare

• Acizii grasi Omega-3 protejeaza inima si vasele de sange. Pestele gras (macrou, somon, sardina) este o sursa foarte buna de Omega-3: este recomandabil sa-l consumati de doua ori pe saptamana. Dar puteti sa luati si pilule cu untura de peste. Daca nu aveti contraindicatii, luati zilnic circa 300 mg de untura de peste.
• Mai multe studii au aratat faptul ca usturoiul contribuie la scaderea usoara a nivelului de colesterol si la ameliorarea fluiditatii sangelui. Pentru o eficienta maxima, el trebuie mancat crud (un catel pe zi), de pilda in sosurile pentru salate. Daca nu va place gustul, optati pentru gelule cu praf de usturoi, care poseda aceleasi proprietati.
• Acidul folic (sau vitamina B9) si vitamina B12 limiteaza cresterea nivelului de homocisteina din sange, un aminoacid care - in concentratie mare - deterioreaza peretii arterelor.

Unele studii pun la indoiala proprietatile suplimentelor si recomanda cautarea acestor vitamine in alimentatie, mai degraba. Carnea, pestele si ouale sunt bogate in vitamina B12, in timp ce legumele verzi, leguminoasele si citricele sunt surse excelente de acid folic. Exista, insa si studii care - dimpotriva - au constatat influenta benefica a suplimentelor asupra bolilor cardiace, recomandand o doza zilnica de 400 mg de acid folic si de 0,5 mg de vitamina B12.

Prevenire

• Intocmiti impreuna cu medicul dumneavoastra un program de exercitii fizice. Activitatea fizica regulata poate reduce riscul de angina pectorala.
• Incetati sa mai fumati. Nicotina ingusteaza vasele de sange, agravand angina pectorala. Evitati spatiile cu fum.
• Dupa o masa copioasa, odihniti-va sau rezumati-va la o activitate linistita. Digestia mobilizeaza un volum important de sange si inima primeste mai putin oxigen, ceea ce sporeste riscul anginei pectorale.
• Cand e frig, evitati sa stati prea mult afara. Frigul stimuleaza reflexele musculare aflate la originea anginei pectorale.
• Evitati efortul fizic brusc, de pilda alergatul dupa un autobuz sau ridicarea unui obiect greu.
• Dati jos din kilograme, daca e necesar. Consumati 5 portii de legume si fructe pe zi, cereale complete si glucide lente (cartofi, paste fainoase, orez). Reduceti alimentele grase (prajeli, prajituri, biscuiti sarati, ciocolata...). Preferati laptele semidegresat sau degresat, carnea slaba si consumati peste de minimum doua ori pe saptamana. Reduceti grasimile folosite la prepararea bucatelor si la asezonarea salatelor si variati-le, optand pentru uleiul de masline (la salate) si margarina cu fitosterol (la tartine). Un consum moderat de vin rosu se poate dovedi benefic.

Ce trebuie sa stiti

Durerea puternica si apasatoare resimtita in torace in momentul unei crize de angina pectorala este semnalul ca inima primeste un sange insuficient oxigenat. Cauza cea mai frecventa a acestei anomalii o reprezinta diminuarea calibrului uneia sau mai multor artere care iriga inima, dereglare legata - in general - de prezenta placilor lipidice (ateroame) pe peretii arterelor.

Durerea provocata de o angina pectorala incepe, de obicei, la nivelul coastelor, dupa care iradiaza spre umeri, brate (mai ales cel stang) si maxilar. Ea este insotita uneori de o respiratie sacadata, de ameteli, de greata, de aritmie cardiaca si de un sentiment de angoasa.

Autor: Rodica Demian. Bibliografie: AS verde, nr. 89, noiembrie 2011. Foto: www.aflacum.ro