Medicină informativă

Alimentatia copilului dupa perioada de sugar

ALIMENTATIA COPILULUI MIC. Se va apropia treptat de alimentatia celor mai mari din casa, cu interdictia condimentelor, vanatului, a unor preparate in exces de grasime etc.

Pe masura ce prima dentitie se incheie, copilul va trebui sa devina un bun masticator.

Mesele principale vor fi de 3 pe zi, dimineata la pranz si seara, echilibrandu-se intre acestea aportul principal la masa de pranz, de 40-50% din totalul ratiei, urmata de masa de seara 20-30% si apoi cea de dimineata de 15-20%.

Intre mesele de dimineata si pranz si apoi dupa amiaza se vor putea servi unele gustari ce vor reprezenta 10-15% din ratia totala a copilului.

Proportiile dintre substantele nutritive in ratia calorica vor fi aceleasi ca la sugarul mare.

Nu vor trebui omise din alimentatia zilnica fructele, zarzavaturile si legumele, mai ales sub forma de cruditati.

La masa de dimineata, la o portie de 200 ml de lapte indulcit 5%, cu un adaus de putina cacao sau cicoare, se vor alatura tartina cu paine cu unt, cu cascaval ras sau branza telemea, sunca de Praga, mierea de albine, sau gemul.

La ora 10 o salata de fructe si legume proaspete, fructe sau suc de fructe, eventual cu un biscuit.

La ora pranzului 2-3 feluri de mancare vor constitui masa copilului. Primul fel va fi compus dintr-o supa sau ciorbita de zarzavat cu carne, imbogatite cu paste, grasime vegetala; alta data o salata de cruditati de asemenea imbogatita cu ou rascopt, cartof fiert, sos alb, maioneza. Felul doi va fi o mancare de zarzavaturi sau legume cu carne de pasare, vita, vitel, sau, dupa 2-2 ½ ani, carne de porc slaba si felul trei un desert sub forma unui compot de fructe, o prajitura, un aluat dulce.

Gustarea de dupa masa va fi compusa din unul din deserturile ce nu s-au dat la pranz.

Masa de seara poate fi compusa din primul fel de mancare sub forma de budinca, sufleu, omleta, mamaliguta cu branza si smantana, a unei salate de legume si celalalt fel o cana de lapte sau de iaurt cu paine etc.


ALIMENTATIA COPILULUI IN PERIOADA PRESCOLARA SI DE SCOLAR. Va trebui sa fie cat mai echilibrata, nevoile nutritive obligand o acoperire integrala realizata printr-o alimentatie cat mai variata.

Respectarea proportiilor in ratia calorica dintre substantele nutritive trebuie sa fie o regula.

Proteinele vor acoperi 12-15% din aportul total caloric, iar substantele energetice, respectiv glucidele 40-50%, iar lipidele 40%.

Intre mesele principale de peste zi se va realiza de asemenea un echilibru asemanator; 15-20% micul dejun, 40-50% masa de pranz, 25-30% masa de seara si 10% cele doua gustari.

Adeseori scolarul cu program de scoala dimineata renunta cu usurinta la micul dejun, prilej favorizant de determinarea unor stari de hipoglicemie sau de oboseala si randament scazut la efortul intelectual si fizic pe care copilul il depune cel mai intens in cursul acestei parti din zi.

Din ratia zilnica nu vor trebui sa lipseasca proteinele de origine animala, legumele, zarzavaturile si fructele si mai ales sub forma de cruditati.

Nevoile zilnice calorice sunt de 70-90 de calorii pe kg corp, fiind conditionate si de activitatea fizica desfasurata de copil precum si de anotimp.