Medicină informativă

Bradicardia

Bradicardia se caracterizeaza prin scaderea ritmului cardiac sub 60/min. In bradicardia sinuzala ritmul este de aproximativ 50/min., dar influxul nervos se formeaza fiziologic in nodulul Keith-Flack, iar numarul contractiilor atriale coincide cu numarul celor ventriculare. De obicei aceasta este lipsita de semnificatie patologica si se observa la subiecti cu activitate fizica mai intensa, la sportivi.

Sindromul sinusului carotidian este o varianta patologica a bradicardiei sinuzale si survine prin excitarea zonei reflexogene situate la bifurcatia carotidelor, la indivizi cu o sensibilitate excesiva. Se traduce prin doua simptome cardinale - bradicardia si hipotensiunea - putand merge pana la sincopa; survine dupa o miscare brusca a capului sau o compresiune la acest nivel provocata de guler inalt, traumatism, lovitura etc.

Proba Czermak reproduce experimental acest sindrom; consta in masajul regiunii reflexogene, separat de ambele parti, cu prudenta, eventual precedat de o injectie cu atropina.

Ritmul nodal induce o bradicardie de 45-50 min. care este heterotropa, influxul contractil pornind de la nodului a.-v. Tawara; se recunoaste numai pe traseul E.C.G. in care unda P se gaseste fie inaintea undei QRS (supranodal), fie dupa (subnodal), fie inglobata (nodal mijlociu).

Blocul sinoatrial produce bradicardie prin disparitia unei revolutii cardiace, uneori dispar mai multe succesiv sau intermitent; este datorit interceptarii influxului sub nodului sinuzal. Apare dupa intoxicatii medicamentoase - digitala, chinidina, procainamida - cateodata insa in cadrul sindromului carotidian.

Blocul a.-v total este o boala grava si periculoasa, caracterizata printr-o bradicardie ventriculara de 30-40/min. cu normocardie atriala. Se recunoaste clinic prin disocierea intre pulsul radial (expresia contractiilor ventriculare) si cel jugular (expresia contractiilor atriale), dispnee de efort - determinata de imposibilitatea de majorare a irigatiei - zgomote sistolice puternice, ca de tun, prin insumarea fenomenelor acustice determinate de contractiile atriale si ventriculare, zgomot indepartat, „in ecou” (produs de contractia atriala cand apare la distanta de cealalta).

Pe E.C.G., undele P - complet separate de QRS - sunt uneori fuzionate, apropiate sau departate. Cauza acestui bloc este ischemia care afecteaza nodul Tawara facandu-l impermeabil pentru influx, astfel incat cavitatile inimii au centre de constituire a influxului independente; uneori in difterie, reumatism cardioarticular Bouillaud, malformatii cardiace cianogene cu scurtcircuit, lues cardiac etc.

Cand ritmul ventricular scade sub 30 sistole/min. pot surveni manifestarile sindromului Adams-Stokes care sunt foarte grave si denota ca centrul de formare a influxului cardiac se afla in partea inferioara a fasciculului His, sau ca este vorba de bloc in bloc cu o a doua interceptare sub cea veche.

Simptomele incep cu paloare, obnubilare, pierderea cunostintei si prabusirea bolnavului, disparitia zgomotelor cardiace, urmate de contractii tonice si clonice generalizate care pot duce la moarte sau, dupa cateva secunde, bolnavul se recoloreaza, cordul se contracta din nou si accesul se termina prin vindecare.

Sindromul Adams-Stokes poate surveni si in blocul a.v. partial (ventriculul raspunde la a 2-a sau a 3-a sistola atriala ceea ce denota o permeabilitate incompleta a nodulului Tawara).

Foto: sintomiecura.com