Cauzele soldului dureros sunt diverse, de multe ori depasind granitele patologiei osteoarticulare. In practica insa, aceste situatii variate pot fi sistematizate dupa cum urmeaza: 1) suferinta localizata la nivelul articulatiei soldului este determinata de o coxartroza, adica de un reumatism degenerativ, cand este vorba de un individ trecut de 50 de ani, sau de o malformatie congenitala cand este vorba de un adult tanar; 2) tendinta la extindere in alte articulatii, insotita de o afectare a starii generale corespunde unei coxite reumatismale sau inflamatorii. In mod exceptional se intalnesc coxopatii de origine vasculara, metabolica sau algodistrofica.
Coxopatiile reumatismale
Coxartroza este apanajul varstei inaintate, ea reprezentand 90% din suferintele soldului la acestia; explicatia sta in conditiile favorizante de aparitie a unei artroze la nivelul unei articulatii mult solicitate. Dar coxartroza este tot atat de frecvent intalnita la adultul tanar, numai ca aici este secundara unui traumatism, unei malformatii congenitale sau necrozei aseptice a capului femural; intr-adevar coxartroza secundara reprezinta 50% din totalul cazurilor de coxartroza.
Clinic, coxartroza este dominata de durere, care se instaleaza pe nesimtite, este localizata in regiunile inghinala sau fesiera, survenind mai ales la mersul prelungit, cand se insoteste de schiopatare („semnul pantofului”) si cedand la repaus. Manevrele de flectare, abductie, rotatie sau hiperextensie ale coapsei sunt limitate si dureroase (semnul Patrick: piciorul bolnav se aplica cu maleola externa pe rotula piciorului sanatos). Cu timpul se instaleaza pozitiile vicioase; de pilda bazinul basculeaza prin ridicarea soldului bolnav si mersul se face „salutand”. La radiografie se noteaza: ingustarea interliniei articulare; osteoscleroza marginala in partea superioara a sprancenei cotiloide; osteoporoza; osteofitoza; macrogeode.
Coxitele reumatismale. Daca in cursul unei poliartrite reumatoide prinderea soldului este mai degraba rara si are loc, de obicei, atunci cand diagnosticul a devenit evident, in schimb in spondilita anchilozanta coxita este frecventa (40%), putand marca debutul pelvispondilitei. Mai poate fi intalnita uneori coxita reumatismala izolata, coxopatie de regula unilaterala, al carei agent cauzal nu a putut fi determinat, in ciuda investigatiilor clinice si de laborator. Atunci cand ea se bilateralizeaza, poate fi evocat un debut atipic reumatoid sau de spondilita.
Coxopatiile cu semne inflamatorii
Afectiunile septice, articulare sau paraarticulare, debuteaza acut, cu febra si stare generala alterata. Anamnestic, se deceleaza prezenta unui factor infectios, a unei explorari intempestive ureteroprostatice sau a unei stari septicemice anterioare. Local, se constata existenta unui proces inflamator tactul rectal sau vaginal putand, eventual, sa descopere focarul de unde a plecat insamantarea la nivelul articulatiei coxofemurale. Laboratorul confirma caracterul bacterian acut (neutrofilie, V.S.H. crescuta). De mentionat existenta unei entitati nosologice mai putin conturate, artrita acuta tranzitorie a soldului, care poate evolua 2-4 ani si care se deosebeste de artrita acuta bacteriana, de guta, S.A., reumatismul palindromic.
Coxopatia tbc are debutul si evolutia insidioase, dar datele anamnestice, I.D.R. hiperergic si radiografia contribuie la stabilirea acestui diagnostic. Radiologic se constata: osteoporoza difuza, cu pensarea spatiului articular; in formele avansate, distructiile osteoarticulare cu sechestre devin evidente.
Coxopatiile de alta etiologie
Vasculare. Coxopatia de origine vasculara, survenind sau nu in legatura cu un traumatism, imbraca aspectul de necroza aseptica a capului femural. Se intalneste in perioada de crestere (osteocondrita juvenila sau boala Legg-Calve-Perthes) si chiar mai tarziu (osteocondrita disecanta). Se traduce prin: durere, claudicatie si scurtarea membrului inferior respectiv.
Metabolice si algodistrofice. Guta; hemocromatoza; osteomalacia femeilor batrane (Milkman-Looser); boala Paget, dar mai cu seama condrocalcinoza difuza pot afecta osteoarticulatia soldului. Se mai descrie o decalcifiere izolata idiopatica coxofemurala, caracterizata prin limitarea miscarilor, fara semne inflamatorii. Se diferentiaza de capsuloza retractila a soldului, algodistrofie reflexa (in cursul hemiplegiei) sau iatrogena (dupa tratament cu izoniazida sau etionamida).
