Medicină informativă

Vinetele - dusmanii colesterolului

De unde vin si pana unde au ajuns?

Rubedenii de sange si cu rosiile si cu ardeii, vinetele, ori patlagelele vinete, pe numele lor latinesc Solanum melongena, sunt originare din regiunea tropicala a Indiei si Birmaniei, unde, in aceeasi masura, le vom gasi si in stare salbatica si cultivata. Iar ele exista aici din vremuri imemoriale.

Intra in cultura si incep sa se raspandeasca spre vest de-abia in secolul al XVII-lea, fiind prezente mai ales in tarile din Bazinul Mediteraneean: Grecia, Italia, Spania. Grecii si romanii cunosteau, fara sa faca mare caz de ele ca legume. De cealalta parte a oceanelor, in America, ajung abia in secolul al XlX-lea.


In prezent ocupa suprafete intinse de cultura in Filipine, Japonia, China, India, Grecia, Egipt, Turcia, dar sunt privite totusi cu multa circumspectie in unele tari din nordul si centrul Europei. In Romania au intrat in cultura din secolul al XVIII-lea, fiind aduse de greci dupa primul Razboi mondial, dar nu ocupa decat regiuni restranse, in special in zonele calde ale sudului si vestului tarii.

Cateva soiuri de vinete...

• Delicia 1, Delicia 2 - Hibrizi timpurii, vigurosi, foarte productivi, cu fructe mari (200-300 g), alungite, colorate in negru-violet-inchis, prezentand un luciu pronuntat si persistent. Se preteaza pentru culturi in camp si pentru culturi fortate.
• Danubiana - Soi semitimpuriu, viguros, productiv, cu fructe mari, ovoide, putin alungite spre peduncul, de culoare neagra-violet-inchis. Se foloseste pentru consum in stare proaspata si industrializata.
• Violete - Soi semitimpuriu, viguros, productiv, cu fructe alungite (piriforme), incovoiate putin la capat, de culoare neagra-violacee mai deschisa, cu nuante albastrui, prezentand un luciu pronuntat. Fructele sunt mijlocii ca marime (200 g) si se folosesc pentru consum in stare proaspata si pentru industrializare.
• Bucurestene - Soi tardiv, foarte viguros, productiv, cu fructe mari (250-300 g), de forma oval-alungita, colorate in negru-violet-inchis. Productia se foloseste pentru consum in stare proaspata si pentru industrializare.
• Pana corbului 36 - Soi tardiv, viguros, cu fructe mari (250-300 g), de forma alungita (16-20 cm) cu varful rotund, colorate in negru-violaceu, lucioase. Productia se foloseste pentru consum in stare proaspata si pentru prepararea conservelor.

Calitatile vinetelor...

100 g de vinete proaspete au:

• Substante nutritive: protide 1,3 g; lipide 0,2 g; glucide 5,5-6 g.
• Vitamine: provitamina A 0,04 mg; vitamina B1 0,04 mg; vitamina B2 0,05 mg; vitamina C 6 mg; vitamina PP 0,6 mg; niacin 0,06 mg.
• Macroelemente; sodiu 5 mg; potasiu 220 mg; calciu 10 mg; fosfor 15 mg; sulf 15 mg; fier 0,5 mg.
• Microelemente; magneziu 12 mg; mangan 0,20 mg; zinc 0,28 mg; cupru 0,10 mg; iod 0,002 mg; clor 50 mg; aluminiu; rubidiu; cobalt; apa 0,2 g.

Ce actiuni au vinetele?

• antianemica;
• laxativa;
• diuretica;
• calmanta;
• stimulenta hepatica;
• stimulenta pancreatica;
• tonica.

In ce situatii sunt recomandate vinetele?

Uz intern:

• anemie;
• scrofuloza;
• constipatie;
• oligurie;
• eretism cardiac;
• afectiuni hepatice;
• afectiuni pancreatice;
• reumatism;
• guta;
• diabet;
• boli cardiovasculare.

Uz extern:

• arsuri;
• abcese;
• impetigo;
• hemoroizi.

Cum se utilizeaza vinetele?

Pentru uz intern:

• Preparate culinare. Numai sub forma de salate, aperitive, mancari. Si numai cand sunt foarte bine coapte. Nu au alta modalitate de utilizare in fitoterapie.

Pentru uz extern:

• Cataplasme. Se utilizeaza doar frunzele verzi, proaspete, zdrobite cu facaletul ori inmuiate pe baie de aburi si puse direct pe arsuri, abcese, hemoroizi, impetigo, apoi legate cu o fasa curata. Se tin doua-patru ore, depinde cum le suporta fiecare organism.