Informatii despre tremuraturile fiziologice si patologice
Aceste miscari anormale si involuntare, oscilatorii si ritmice interesand trunchiul sau extremitatile pot fi fiziologice ori patologice.
Tremorul fiziologic sau idiopatic...
Este sporadic si are un caracter eredofamilial, putand apare de la nastere, in tinerete, presenil sau senil. Poate fi prezent si in repaus, dar de obicei este intentional, cu predominanta la membrele superioare. Cand este discret se recurge, pentru a-l pune in evidenta, la testul indice-nas. Nu comporta drept cauza vreo afectare a centrilor nervosi. O forma exagerata a acestui tremor este considerata tremuratura emotiva, basedoviana ori alcoolica.
Tremorul patologic...
Pentru orientarea practica a diagnosticului, acesta se imparte in:
1. Tremorul in repaus, care se caracterizeaza prin faptul ca dispare in somn si la miscare. Patogenia aproape exclusiva a acestui tremor apartine sindromului parkinsonian, in cadrul caruia imbraca caracterele bine cunoscute: rasucirea unei tigari, faramitarea painii, numaratul monedelor, torsul etc.
Are drept sediu initial mana, dar se extinde treptat catre radacina membrului, putand interesa cu vremea si membrul inferior si chiar fata. Diagnosticul acestui tremor este usor, deoarece i se asociaza celelalte semne de akine-tohipertonie: lentoarea in miscari, „roata dintata”, corpul propulsat „care alearga dupa propriul sau centru de greutate” etc.
Trebuie stabilita etiologia parkinsonismului care poate fi: degenerativ; arteriosclerotic (semne lacunare); sechelar dupa o encefalita epidemica (juvenil); toxic: mangan, oxid de carbon, neuroleptice (fenotiazina, reserpina, clorpromazina).
2. Tremorul cinetic apare la miscare si reprezinta unul din aspectele manifestarilor fundamentale cerebeloase: incoordonarea cinetica. Cerebelosul nu tremura in repaus, nici la gesturile de postura, ci numai cu prilejul unei miscari voluntare, lent exprimata. Etiologia acestui tremor este diversa: vasculara; degenerativa; toxica.
3. Tremorul de postura (sau de atitudine) predomina la membrul superior si mai ales la extremitatea acestuia. Apare in adolescenta, exagerandu-se cu cat bolnavul inainteaza in varsta. Inexistenta in repaus, aceasta tremuratura se pune in evidenta cand plasam aratatorii unul in opozitie cu celalalt, ca doua sabii fata in fata.
Se intalneste in cursul unor intoxicatii; al sclerozei in placi; al degenerescentei hepatolenticulare. Aparitia in aceasta din urma afectiune este precoce si la constatarea lui se vor cauta celelalte semne de incarcare cupremica: hepatomegalia; inelul cornean Kayser-Fleischer; disartria; scaderea cupremiei (<100 μ%) cu eliminare masiva de cupru in urina. Foto: www.click.ro
Tremorul fiziologic sau idiopatic...
Este sporadic si are un caracter eredofamilial, putand apare de la nastere, in tinerete, presenil sau senil. Poate fi prezent si in repaus, dar de obicei este intentional, cu predominanta la membrele superioare. Cand este discret se recurge, pentru a-l pune in evidenta, la testul indice-nas. Nu comporta drept cauza vreo afectare a centrilor nervosi. O forma exagerata a acestui tremor este considerata tremuratura emotiva, basedoviana ori alcoolica.
Tremorul patologic...
Pentru orientarea practica a diagnosticului, acesta se imparte in:
1. Tremorul in repaus, care se caracterizeaza prin faptul ca dispare in somn si la miscare. Patogenia aproape exclusiva a acestui tremor apartine sindromului parkinsonian, in cadrul caruia imbraca caracterele bine cunoscute: rasucirea unei tigari, faramitarea painii, numaratul monedelor, torsul etc.
Are drept sediu initial mana, dar se extinde treptat catre radacina membrului, putand interesa cu vremea si membrul inferior si chiar fata. Diagnosticul acestui tremor este usor, deoarece i se asociaza celelalte semne de akine-tohipertonie: lentoarea in miscari, „roata dintata”, corpul propulsat „care alearga dupa propriul sau centru de greutate” etc.
Trebuie stabilita etiologia parkinsonismului care poate fi: degenerativ; arteriosclerotic (semne lacunare); sechelar dupa o encefalita epidemica (juvenil); toxic: mangan, oxid de carbon, neuroleptice (fenotiazina, reserpina, clorpromazina).
2. Tremorul cinetic apare la miscare si reprezinta unul din aspectele manifestarilor fundamentale cerebeloase: incoordonarea cinetica. Cerebelosul nu tremura in repaus, nici la gesturile de postura, ci numai cu prilejul unei miscari voluntare, lent exprimata. Etiologia acestui tremor este diversa: vasculara; degenerativa; toxica.
3. Tremorul de postura (sau de atitudine) predomina la membrul superior si mai ales la extremitatea acestuia. Apare in adolescenta, exagerandu-se cu cat bolnavul inainteaza in varsta. Inexistenta in repaus, aceasta tremuratura se pune in evidenta cand plasam aratatorii unul in opozitie cu celalalt, ca doua sabii fata in fata.
Se intalneste in cursul unor intoxicatii; al sclerozei in placi; al degenerescentei hepatolenticulare. Aparitia in aceasta din urma afectiune este precoce si la constatarea lui se vor cauta celelalte semne de incarcare cupremica: hepatomegalia; inelul cornean Kayser-Fleischer; disartria; scaderea cupremiei (<100 μ%) cu eliminare masiva de cupru in urina. Foto: www.click.ro