Carnea si branza - bune sau rele pentru organismul nostru?
Reduceti cat mai mult consumul de carne!
Desi ofera o cantitate mare de proteine de buna calitate, carnea nu este cel mai potrivit aliment, deoarece are multe dezavantaje. Cei care consuma carne nu fac altceva decat sa manance legume si cereale la mana a doua, intrucat animalul primeste din vegetale nutrientii care produc cresterea. Aminoacizii, glucidele si lipidele care erau in cereale si legume trec in animal, iar noi le primim mancand carnea animalului.Carnea nu a fost niciodata cel mai bun aliment; folosirea ei este insa acum si mai putin recomandabila, de vreme ce rata bolilor la animale creste rapid. Cei care consuma alimente din carne stiu prea putin ce mananca. Adesea, daca ar putea vedea animalele cat sunt in viata si ar cunoaste calitatea carnii pe care o consuma, s-ar intoarce de la ea cu dezgust.
Carnea are si alte dezavantaje:
- Contine mult colesterol si grasimi saturate. Cele mai mari concentratii se gasesc in carnea rosie, viscere si grasime animala, dar chiar si carnea alba este bogata in aceste lipide periculoase (din acest punct de vedere, carnea de peste este diferita, deoarece grasimea predominanta a pestelui este nesaturata, iar continutul de colesterol poate fi mai redus la anumite specii).
- Favorizeaza cresterea acidului uric in sange.
- Contine acid arahidonic, care favorizeaza inflamatiile in organism.
- Nu contine deloc fibre alimentare (lipsa fibrelor poate duce la constipatie, diabet, cancer de colon etc.).
- Contine contaminanti: antibiotice, hormoni, pesticide organice, microbi. In special pestele, din cauza poluarii apelor, contine deseori metale grele (mercur si plumb) si alte substante cu potential toxic.
- Favorizeaza procesele de putrefactie in intestinul gros, ceea ce duce la formarea unor toxine (indol, scatol, amoniac, amine etc.).
Reduceti cat mai mult consumul de branza!
Atat oamenii obisnuiti, cat si multi dintre specialisti considera branza un aliment sanatos, chiar „de regim”. Realitatea este insa alta: branza este total nepotrivita ca aliment, deoarece are un efect negativ asupra sanatatii. Explicatia se gaseste in modul de fabricare a branzei. Pentru a deveni branza, laptele trebuie sa treaca prin doua procese: coagularea cazeinei si fermentatia.In timpul primului proces - coagularea - se separa zerul de branza. Aproape tot ce este mai bun in lapte se pierde in zer: unele proteine (lactalbumine si lactoglobuline), o parte din calciu, alte minerale, vitamine hidrosolubile. In branza se concentreaza ce este mai rau in lapte (de 6-12 ori) - cazeina, grasimile saturate si colesterolul.
In timpul celui de-al doilea proces - fermentatia - anumite microorganisme (bacterii, fungi) se inmultesc in lapte (si, ulterior, in branza), modificandu-i compozitia. Dintre substantele rezultate in urma actiunii acestor microbi, unele sunt toxice; cu cat timpul de fermentatie este mai lung (sortimentul de branza este mai vechi), cu atat cantitatea de toxine este mai mare.
Dezavantajele branzeturilor, pe scurt:
- Continut mare de colesterol si grasimi saturate.
- Continut mare de sare.
- Continut caloric ridicat.
- Lipsa fibrelor alimentare.
- Continut mare de cazeina (proteina greu digerabila).
- Contin toxine rezultate din fermentatie: roquefortina, amine (tiramina, histamina, triptamina, putresceina, cadaverina, feniletilamina, nitrozaminele), acizi grasi iritanti, indoli, scatoli, amoniac (cantitatea si tipul de toxine depind de tipul de branza; cele mai mari concentratii se gasesc in branzeturile vechi sau procesate: telemea, branza de burduf, cascaval, branza topita, mozzarella, branza cu mucegai, svaiter).
- Contin contaminanti: antibiotice, hormoni, pesticide organice, microbi.
Posibilitati de inlocuire a carnii si a branzeturilor...
Atat pentru carne, cat si pentru branza, gustul nu poate fi inlocuit. Oricum, multi oameni care au renuntat la aceste produse au constat ca, dupa un timp in care nu le consumi, gustul de carne si branza incepe sa-ti placa mai putin, iar in multe cazuri apare o repulsie fata de aceste alimente.Se pare ca gustul nostru are capacitatea sa aleaga alimentele sanatoase, daca nu este pervertit. Parintii constata deseori ca bebelusii accepta greu alimentele nesanatoase. De exemplu, parintii sunt nevoiti sa amestece branza cu zahar, cu banane sau sa o puna intr-o supa de zarzavat pentru a fi acceptata. Insa, dupa ce s-a realizat astfel pervertirea gustului, cel mic va ajunge deseori sa prefere alimentul pe care in mod natural l-ar fi respins.
Factorii nutritivi din carne si branza pot fi obtinuti cu usurinta din alimente vegetale, care sunt si gustoase, si hranitoare.
Surse vegetale de proteine:
- leguminoasele (soia, fasole, linte, mazare, naut) preparate in diverse forme;
- pateurile vegetale din leguminoase sau oleaginoase; se pot cumpara din comert, dar se pot prepara cu usurinta si in casa;
- soia texturata: snitele, chiftele, cuburi;
- ciuperci;
- „branza de soia” (tofu) - exista in comert o gama mare de sortimente; de asemenea - si tofu se poate prepara in casa;
- nucile, alunele si semintele (oleaginoasele) sunt alimente valoroase ce pot fi consumate ca atare sau in diverse preparate culinare.
- maslinele light (cu continut redus de sare);
- oleaginoasele;
- cerealele, leguminoasele (contin cantitati mici).
- lapte, seminte de susan, vegetale frunzoase, leguminoase.
