Medicină informativă

Junk-food. Ce sa nu mancam?

Termenul de „junk-food” provine din limba engleza, fiind lansat de Michael Jacobson, directorul Center for Science in the Public Interest, in 1972. Termenul este greu de tradus in romaneste, deoarece are o dubla semnificatie: „aliment-gunoi” si „aliment-drog”.

In categoria junk-food intra alimente care au un efect profund negativ asupra sanatatii din diverse motive: exces de grasime, zahar, sare, continut scazut de fibre, vitamine etc. Locul potrivit al acestor alimente este cosul de gunoi, nu stomacul omului (chiar daca se vand in magazine alimentare).

Totusi aceste alimente sunt percepute ca avand un gust bun, motiv pentru care sunt preferate de multi consumatori. S-a constatat ca au si capacitatea de a da dependenta, acesta fiind motivul pentru care au primit eticheta de „alimente-drog”.

Ce sa nu mancam?

Evitati alimentele grase!

• grasimi animale: untura, slanina, piele si grasime de pasare, seu;
• viscere: ficat, rinichi, creier;
• preparate din carne: salam, parizer, carnati, cabanos, pateu, crenvursti, hamburgeri, toba, caltabosi, sunca, pastrama, kaizer;
• alte grasimi: unt, margarina, prajeli, maioneze.

Evitati alimentele foarte dulci!

• sucuri, ciocolata, creme, frisca, inghetata, bomboane, cozonac, chec, produse de patiserie, dulceata.

Evitati alimentele sarate!

• branzeturi: telemea, cas sarat, cascaval, branza topita etc;
• carne sarata si veche: afumaturi, pate de ficat, conserve de peste sau carne;
• alte produse sarate: muraturi, chipsuri, pizza, napolitane, snacksuri.

Evitati carnea animalelor „necurate”!

• porc, iepure, fructe de mare.

Lista completa o gasiti in Biblie, cartea Leviticul, capitolul 11.

Nu folositi condimente tari!

Prin natura lor, condimentele sunt daunatoare. Mustarul, piperul, scortisoara, cuisoarele, ardeiul iute si alte condimente de acest fel irita stomacul. Starea de inflamare a stomacului betivului este adesea data ca exemplu pentru efectul bauturilor alcoolice. O stare inflamatorie similara este produsa de folosirea condimentelor iritante.

Suferinta stomacului va fi urmata de o digestie proasta si de fenomene de fermentatie digestiva. Uneori, acestea sunt resimtite de pacient sub forma unor tulburari digestive, alteori, nu. Dar, oricum, buna functionare a organismului va fi afectata, deoarece suferinta unui organ (mai ales a stomacului) va duce la afectarea altor organe.

Folositi plante aromatice pentru a da gust mancarii: patrunjel, ceapa, usturoi, marar, cimbru, dafin etc. Evitati alimentele ce contin bicarbonat de sodiu sau praf de copt (bicarbonatul produce inflamarea stomacului). Cititi eticheta produselor, deoarece acesta este deseori folosit ca afanator in diverse produse din comert. Nu consumati muraturi sau varza acra; inlocuiti-le cu salate. (Iarna, puteti face salate de radacinoase, deoarece acestea se pastreaza usor.) inlocuiti otetul cu zeama de lamaie.

Beti cel putin 8 cani de apa pe zi!

Necesarul de apa variaza in functie de anotimp si de greutatea corpului. Cantitatea de 2 litri (8 cani) reprezinta minimul necesar. In zilele calduroase sau in conditii de efort fizic intens, necesarul de apa este mult mai mare. Consumati apa din principiu, chiar daca nu va este sete. Senzatia de sete apare abia la grade avansate de deshidratare.

Cand calculati consumul dvs. de apa dintr-o zi, nu includeti in calcul supele, laptele. Nu inlocuiti apa cu sucuri, zeama de compot, bauturi alcoolice. Nu consumati cantitati mari de ceaiuri de plante, deoarece acestea contin substante diferite, care, in doze mari, va pot afecta sanatatea.


Bibliografie: Pasi spre alimentatia ideala.