Rodiile combat diareea, constipatia si incetinesc imbatranirea
- Diete -
Dar rodiul poate creste si la noi in tara! In Dobrogea face parte chiar din flora spontana, arbustii dezvoltandu-se in zona lacului Techirghiol. Desi provine din zone subtropicale ale lumii, rodiul poate supravietui iernilor romanesti din zonele cu un climat mai bland (de minim -15 grade C). Arborele rezista, in schimb, foarte bine la seceta.
Cum sa cultiv singur rodiul in gradina proprie?
Cei care vor sa cultive rodiul in gradina de acasa trebuie sa il protejeze de inghet si trebuie sa evite a-l planta intr-o zona cu o umiditate a solului prea mare, deoarece nu tolereaza excesul de apa!Printre pomii fructiferi, rodiul se remarca printr-o longevitate destul de mare, multe exemplare reusind sa depaseasca usor veacul de viata. La o durata similara a vietii nadajduiesc si multi dintre noi! Dar cum sanatatea e cea mai importanta conditie pentru atingerea longevitatii, iar rodia e unul dintre fructele cu numeroase beneficii, n-ar fi exagerat sa afirmam ca ea reprezinta unul dintre fructele „de viata lunga”.
Rodiile combat diareea si constipatia
Fructele rodiului se culeg abia in luna octombrie. Rodia este o falsa baca, de la care se consuma numeroasele bobite rosii, din interior. Gustul rodiei variaza de la acru, fara a fi de o aciditate deranjanta precum lamaia, pana la dulce-acrisor, cu o destul de pronuntata nota astringenta. Chiar daca poseda insusiri astringente, rodia combate fenomenul de incetinire a tranzitului intestinal, multumita unui continut apreciabil de fibre.Sucul extras din rodie se consuma ca atare, gratie proprietatilor astringente, in tratarea diareei. Este utilizat, in zonele de origine ale arborelui si in combaterea viermilor intestinali.
Desi de gustul si de proprietatile rodiei ne putem bucura cel mai bine atunci cand o consumam in forma cruda, ea este folosita intr-o gama larga de supe, sosuri, salate, dulceturi si vinuri traditionale, in Grecia, Armenia, Turcia, India si Azerbaidjan.
Rodia contine cantitati insemnate de substante antioxidante (se apreciaza ca un pahar de suc de rodie ar furniza o cantitate mai mare de antioxidanti decat unul de ceai verde), vitaminele B si C, potasiu, acid elagic si tanin. Prin continutul de acid ascorbic, ea contribuie din plin la stimularea imunitatii, ajutandu-ne sa depasim astenia de primavara.
Bobitele rosii de rodie reprezinta peste jumatate din masa totala a fructului, iar sucul proaspat are anumite efecte antibacteriene si antivirale.
Rodiile incetinesc imbatranirea!
Consumul frecvent de rodii sau de suc extras din micile bobite asemanatoare cu granatele ne poate ajuta sa facem fata mai lesne stresului cotidian. Mai mult, sucul de rodie este o solutie naturala de mentinere la un nivel redus a cortizolului („hormonul stresului”).In urma unui studiu desfasurat la Universitatea Loma Linda, se atribuie sucului de rodie si capacitatea de a preveni boala Alzheimer.
Rodia contine substante naturale care cu greu pot fi gasite la alte specii vegetale (compusi fenolici precum punicalaginul), ce contribuie la reducerea nivelului colesterolului din sange si au un efect antifungic. S-a evidentiat si faptul ca semintele de rodie erau frecvent asemuite de inaintasii nostri cu granatele (nu intamplator rodia se numeste, in engleza, „pomegranate”).
Ele furnizeaza polifenoli capabili sa incetineasca cresterea numerica si evolutia celulelor maligne. Radicalii liberi, care provoaca si procesele degenerative, afectand functionarea organelor, sunt si cei care determina diminuarea elasticitatii cutanate si aparitia ridurilor. Continutul de antioxidanti al rodiei ne poate ajuta si la pastrarea unui aspect ferm, tineresc al pielii, in ciuda trecerii anilor.
