Uleiul din seminte de in ocroteste inima si combate inflamatiile
- Diete -
Botanistii ne informeaza ca inul s-a raspandit treptat, pornind din tarile mediteraneene (dupa altii din Orientul Apropiat), dar astazi se cultiva in numeroase alte regiuni, inclusiv pe teritoriul tarii noastre.
Inul apartine familiei Linacee si este folosit in industria alimentara si pentru fabricarea unor vopseluri ori a linoleumului (pentru producerea carora se utilizeaza uleiul de mac).
In industria textila se folosesc soiuri de in care prefera un climat mai umed si mai racoros decat cele intrebuintate pentru productia de seminte, care contin valorosul ulei bogat in acizi grasi omega-3.
In flora spontana exista zeci de varietati de in, iar omul a creat numeroase soiuri (exista si soiuri realizate de cercetatorii romani), dintre care unele sunt mixte, destinate a furniza atat cantitati sporite de seminte, cat si fibre textile de calitate.
Proprietatile semintelor de in
Semintele de in contin lipide (acid linoleic, linolenic, oleic, stearic), proteine (aminoacizi esentiali), mucilagii, glucide, vitamine (B1, B5, B9) si minerale (calciu, magneziu, potasiu).Datorita continutului de mucilagii, semintele de in au efecte emoliente, cu utilitate in afectiunile cutanate (furunculoza, arsuri, contuzii) si pentru a inlesni evacuarea intestinului gros. Pentru aceasta, semintele trebuie sa fie macinate, intrucat daca le inghitim ca atare, invelisul lor dur nu va putea fi mistuit de sucurile digestive, iar noi nu vom avea niciun beneficiu de pe urma continutului lor bogat.
Semintele de in au un efect pozitiv in inflamatiile mucoasei gastrice ori intestinale, asupra persoanelor care sufera de constipatie sau din cauza calculilor renali.
Deficitul cronic de acizi grasi omega-3 nu este strain de manifestari precum oboseala mentala si incapacitatea de concentrare, intrucat celulele nervoase au foarte mare nevoie de acesti nutrienti. Fiindca vegetarienii nu pot consuma peste sau fructe de mare, ei ar putea avea un aport insuficient de omega-3 daca nu consuma suficiente fructe si seminte oleaginoase, intre care se remarca semintele de in, prin raportul lor ideal intre omega-3 si 6.
Totusi, nu trebuie sa consumam cantitati prea mari de seminte de in. Este suficient sa rasnim 1-2 lingurite si sa adaugam semintele proaspat macinate la mancaruri si salate. Este foarte important sa folosim semintele rasnite la cat mai putina vreme dupa procesarea lor, fiindca dupa numai cateva zile lipidele din componenta vor incepe sa rancezeasca.
Uleiul din seminte de in
In uleiul din seminte de in sunt prezente si grasimi de tip omega-9, precum si alte substante benefice, precum lignanii si lecitina. Lignanii ne ajuta corpul sa combata mai eficient bacteriile, virusurile sau organismele parazite si sa distruga celulele maligne.Uleiul din seminte de in ne ajuta sa tinem pe loc nivelul colesterolului daunator si sa evitam cresterile exagerate si foarte periculoase ale nivelului insulinei.
Uleiul din seminte de in ne ofera un efect ocrotitor fata de stresul oxidativ, care, in cele din urma, determina boli degenerative si imbatranirea timpurie a tesuturilor.
Uleiul din seminte de in poseda efecte benefice asupra celulelor nervoase, a pielii si a retinei, gratie prezentei grasimilor polinesaturate.
Uleiul din seminte de in este folositor in afectiuni si tulburari precum afectiunile prostatei, ateroscleroza, ADHD, arsurile, bronsita, bolile reumatice, cataracta, constipatia, depresia, diabetul de tip II, dificultatile de memorare, dezechilibrele hormonale, eczemele, emfizemul pulmonar, excesul ponderal, glaucomul, hipertensiunea, imunitatea scazuta, inflamatiile articulare, inflamatiile mucoasei intestinale, prediabetul, problemele de concentrare, psoriazisul si trigliceridele marite.
Foto: www.curademiere.ro
