Genunchiul dureros (gonalgia). Din ce cauze ne dor genunchii?
Gonalgia posttraumatica
Aceasta articulatie a genunchiului, atat de expusa si de fragila, este sursa a numeroase accidente (de sport, profesionale) provocate printr-un mecanism indirect, simplu sau complex, care presupune miscari fortate de hiperextensie, hiperflexie sau torsiune, putand merge de la intindere pana la o rupere a ligamentelor rotulei. De aici si clasificarea entorselor genunchiului in entorse cu genunchiul stabil (benigne) ori cu genunchiul instabil in toate sensurile (foarte grave), din cauza rupturii ligamentare. Blocarea articulatiei („strigatul meniscului”) precum si aparitia unei hidartroze posttraumatice necesita consultul cu un ortoped, atat pentru diagnostic, cat si pentru fixarea atitudinii terapeutice, care poate consta intr-o interventie chirurgicala.Gonalgia afectiunilor reumatismale
1. Gonalgia in poliartrita reumatoida (P.R.). Formele mono- sau oligoarticulare ale P.R. constituie o problema dificila de diagnostic, mai ales daca examenul radiologic arata semne de artroza, intr-un moment cand simptomele caracteristice P.R. nu au aparut inca. Evidentierea unor modificari inflamatorii la nivelul altor articulatii, redoarea matinala, prezenta noduIilor subcutanati, cresterea V.S.H., testele pozitive pentru factorul reumatoid (Waaler Rose; latex), o anemie moderata si caracterele lichidului articular (leucocitoza cu neutrofilie, numar ridicat de ragocite, lichid bogat in proteine) sunt elemente care inclina diagnosticul in favoarea P.R.2. Gonalgia in spondilita anchilozanta (S.A.) ridica probleme dificile in formele scandinave, care debuteaza periferic. Asocierea la aceasta gonalgie a tarsalgiei, precum si semnele radiografice (sacroileita si sindesmofitoza D12—L1) concura la stabilirea diagnosticului.
3. Reumatismul subacut curabil al adultului (tip Ravaut) prinde adesea genunchiul, dar nu solitar, ci concomitent cu alte articulatii. Debutul in general postanginos, caracterul inflamator trenant, modificarea probelor biologice de inflatie (V.S.H. si ASLO crescute; leucocitoza) si aspectul radiologic normal al genunchiului orienteaza mersul diagnosticului.
4. Gonalgia din cadrul eritemului nodos, al rectocolitei ulceroase sau al reumatismului psoriazic se insoteste de alte manifestari proprii fiecareia din aceste boli, care nu pot scapa observatiei medicale.
5. Gonartrozele debuteaza cu dureri ce survin de la primii pasi, se atenueaza mergand, reapar la capatul unui efort prelungit si se linistesc in repaus. Se pot insoti de blocarea genunchiului (in caz de acutizare) si de un grad de neputinta functionala (urcatul si coboratul scarilor). Deseori genunchiul apare marit de volum si deformat, cu soc rotulian, prezenta unor formatiuni in scobitura poplitee (chisturi Baker), sensibilitate perirotuliana si hipotrofia cvadricepsului. La miscari se percep cracmente, iar ruptura sau insertia sinovialei intre cele doua suprafete articulare duce la blocarea genunchiului.
Radiografic se constata: ingustarea spatiului articular; osteoporoza; osteofitoza; tendinta la condensarea suprafetelor marginale cu tasarea platoului tibial. Lichidul sinovial prezinta caractere inflamatorii reduse.
In forma sa primitiva, artroza genunchiului imbraca diverse aspecte clinice: a) lipoartroza uscata bilaterala si simetrica (Weissenbach si Francon) se prezinta ca un genunchi inecat intr-o masa care prelungeste impastarea grasoasa a intregului membru inferior. Obezitatea, laxitatea ligamentara, diverse tulburari legate de menopauza, varice, echimoze locale si o angiodermita purpurica completeaza tabloul; b) genunchiul uscat si dureros (Michotte). Acest alt aspect al gonartrozei arata un genunchi in permanenta flexiune si in varum. Palparea rotulei, a carei mobilitate este redusa, provoaca o durere localizata pe fata anterioara a genunchiului („tipatul rotulei”); c) hidartroza intermitenta periodica este o alta expresie a gonartrozei.
Gonartrozele secundare sunt legate fie de factori traumatizanti (meniscopatie; corp strain; fractura intraarticulara), fie de tulburari ale staticii (coxopatie; picior plat; genu varum sau valgum).
Mai exista un veritabil sindrom sechelar care se instaleaza in urma unui traumatism suferit de genunchi, datorita unor osificari periarticulare (boala Pellegrini-Stieda); unei lipoartrite (boala Hoffe) sau unei condromalacii rotuliene, sursa unor gonalgii persistente.
Va recomandam sa cititi si: Soldul dureros
Gonalgia artropatiilor inflamatorii
1. Artropatia infectioasa a genunchiului da nastere de timpuriu la fenomene locale, insotite de semnele caracteristice infectiei: leucocitoza, V.S.H. crescuta. Punctia exploratoare recolteaza un lichid seros, tulbure, bogat in fibrina si leucocite (90%). Examenul bacteriologic direct pune in evidenta agentul microbian.2. Artropatia tuberculoasa a genunchiului evolueaza trenant, cu subfebrilitate si usoara alterare a starii generale. Local, genunchiul apare tumefiat, cu hidartroza moderata si sensibilitate de-a lungul interliniei. Palparea ofera o senzatie de impastare, oarecum caracteristica si prezenta unei adenopatii crurale satelite. Atrofia cvadricepsului este un semn precoce. I.D.R.-ul este hiperergic, iar lichidul articular arata limfocitoza; examinat direct, in cultura sau dupa inoculare la cobai, confirma natura tuberculoasa a artropatiei. Eventual biopsie.
Alte cauze de suferinta a genunchiului
1. Guta se poate traduce uneori prin atacuri la nivelul genunchiului. Caracterul brusc si intensitatea crizei survenite la un barbat, noaptea, aspectul intens inflamator al genunchiului, existenta crizelor anterioare la nivelul halucelui, prezenta tofilor gutosi; hiperuricemia si testul terapeutic la colchicina sunt suficiente elemente pentru fixarea diagnosticului.2. Afectiunile sinovialei genunchiului, datorite transformarii metaplazice, de etiologie obscura, a acestei membrane, se intalnesc rar si aproape exclusiv la femei. Se caracterizeaza prin deformarea articulatiei, cu cracmente si neputinta functionala. Radiografic: demineralizare patata, iar daca expansiunile sinovialei sunt calcifícate, imaginea este edificatoare. Lichidul articular este caracteristic prin cristalele romboidale de pirofosfat de calciu care se vad la microscop.
3. Osteonecrozele aseptice esentiale se intalnesc la adolescenti: osteocondrita rotulei si apofizita tibiala anterioara (boala Osgood-Schlatter) manifestate prin dureri locale, exacerbate de contractura tendonului rotulian; precum si la adulti: osteocondrita disecanta (boala König). Dureri necaracteristice la inceput, intercalate de puseuri hidartrozice si blocari ale genunchiului sunt semnele acestor afectiuni care isi pierd individualitatea, luand aspectul unei artroze.
Foto: www.noene-italia.com