Medicină informativă

 

Diagnostic clinic

Abcesul si gangrena pulmonara sunt cauzate de embolie septica, reflux gastroesofagolaringian (in narcoza sau interventii nazodentofaringiene), bronhopneumopatii stafilo- sau streptococice. Simptomele cardinale sunt:
→ Frisoane, febra, leucocitoza si neutrofilie.
→ Junghi toracic, dispnee, tuse.
→ Semne clinice de condensare pulmonara.
→ Vomica la 1-2 saptamani de la debut cu miros putred sau fetid in caz de gangrena.

Diagnostic paraclinic

→ Sputa cu leucocite alterate, fibre elastice, flora microbiana bogata, fara B.K.
→ Rx.: condensare pulmonara, iar dupa vomica, imagine hidroaerica cu nivel de lichid.

Diagnostic diferential

Trebuie diferentiate de caverna tuberculoasa (anamneza lunga, modificari pulmonare intinse bilaterale, B.K. prezent). Aspergilomul sau micetomul au aspect scopic de limba de clopot. Poate fi si consecinta unei tumori bronhopulmonare, de aceea control clinic si radiologic prelungit.

Tratament

Antibioterapie specifica dupa antibiograma. Instilatii endobronsice cu aceleasi antibiotice sau, la cele periferice, injectii transtoracice in abces dupa evacuarea puroiului. Drenaj postural dupa localizare (cele de baza cu flexiunea trunchiului in fata, cele de lob mijlociu sau inferior culcat pe partea sanatoasa, cu capul in jos). Corticosteroizi (doze mici) pentru prevenirea deformarilor bronsice.

Foto: www.medtorrents.com

 

Diagnostic clinic

Aceasta denumire defineste un grup de anemii de origine diversa, care se dovedesc rezistente la terapia antianemica, au in comun absenta semnelor de regenerare eritrocitara, a celor de hemoliza crescuta, iar eritrocitele sunt de tip normocrom si normocitar.

La examenul clinic, bolnavul prezinta semnele comune oricarei anemii: astenie, paloare etc.

Diagnostic diferential

Examenul sangelui se caracterizeaza prin prezenta unei anemii normocrome si normocitare, cu un coeficient scazut de reticulocite; aceste caractere morfologice exclud de la inceput posibilitatea unei anemii feriprive, megaloblastica sau hemolitica.

Examenul citologic al maduvei oaselor este esential pentru diagnosticul etiologic al acestei anemii: leucoza, boala Gaucher, carcinomatoza metastatica, mielofibroza.

In infectiile cronice, maduva prezinta un aspect hiperplazic, dar se observa o oprire in maturatia eritrocitara, tradusa prin absenta formelor adulte ale eritroblastilor.

In anemiile aplastice provocate de radiatii ionizante, intoxicatii cu benzen, maduva prezinta un aspect aplazic.

Diagnostic paraclinic

O data diagnosticata anemia aplastica, se cere elucidarea factorului cauzal, dupa indepartarea caruia se poate spera intr-o remisiune importanta a bolnavului.

Se vor tine cont de: substantele chimice incriminate ca fiind susceptibile sa produca aplazie medulara (cloramfenicol, sulfamide, fenilbutazona, substantele imunodepresoare); radiatiile ionizante; unele boli endocrine (mixedem); infectii cronice grave (tuberculoza, endocardita bacteriana, bruceloza); insuficienta renala cronica; tumori maligne; deficiente nutritive (scorbut, intoxicatie cu vitamina D); mielofibroza; hipersplenism.

Tratamentul anemiilor aplastice

Terapia anemiilor aplastice consta in: inlaturarea agentului etiologic, transfuzii cu sange, corticosteroizi si eventual splenectomie.

Foto: www.romedic.ro

 

Miopia este ereditara? Miopia este partial ereditara. Daca unul dintre parintii dumneavoastra este miop, aveti un risc de aproximativ 30% de a face miopie, procentul crescand la 55% daca ambii parinti sunt miopi.

Gravitatea miopiei se mosteneste? Gravitatea afectiunii se mosteneste si ea, asa ca daca aveti un parinte cu grad mare de miopie, aveti un risc crescut de a face miopie acuta. Acelasi lucru este valabil pentru copii daca dumneavoastra sau tatal copiilor sunteti miopi si pentru nepotii dumneavoastra daca parintii lor sunt afectati.

Dar, daca pana nu de mult se credea ca influenta genetica este principalul factor determinant al miopiei, recent a aparut un nou risc - timpul petrecut la computer.

Studiile recente efectuate in vestul Europei si SUA sugereaza ca, in medie, unul din patru oameni are miopie. Dar in ultimele cateva decenii s-a inregistrat o crestere rapida a ratei miopiei in majoritatea tarilor lumii. Iar in Asia, zona cea mai afectata, problema a fost etichetata drept „epidemie”.

Exista in mediul sau in comportamentul nostru ceva care ar putea influenta aceasta tendinta? Specialistii considera ca miopia rezulta din interactiunea factorilor genetici cu cei de mediu. Copiii si adolescentii cu probabilitate mostenita de miopie ar putea sa fie si mai vulnerabili la anumite influente care-i faciliteaza aparitia, in anumite perioade critice ale dezvoltarii.

Desi lectura si lucrul la distanta mica au fost luate in calcul, un factor tipic pentru epoca moderna pare a fi timpul indelungat petrecut de tineri la computer, lucrand si jucand jocuri.

Foto: www.scapadeochelari.ro