Medicină informativă

 

Stomacul este captusit cu un strat de mucoasa ce are rolul de a proteja tesuturile aflate dedesubtul sau impotriva actiunii acidului gastric. Cand mucoasa este afectata fie in interiorul stomacului, fie la orificiul sau de iesire, avem de-a face cu o gastrita care, netratata corespunzator, se poate croniciza. Ea nu este o boala contagioasa, cu toate ca, in majoritatea cazurilor, factorii ei declansatori sunt bacteriile.

Vara, mai ales in perioada concediului care este si o perioada a exceselor alimentare, plus „ingaduinta” prea mare fata de cafea, alcool si fumat, agitatia si obiceiul de a manca pe fuga pot ataca mucoasa gastrica. Nu de putine ori se intampla ca gastrita cronicizata sa evolueze fara niciun fel de simptome si sa fie descoperita intamplator.






Simptomele gastritei: colici abdominale si gastrice, senzatie de apasare si preaplin, balonari, lipsa poftei de mancare, greturi, varsaturi, iar in cazurile mai grave, voma cu sange si scaune de culoare neagra, care indica hemoragii intestinale. Simptomele se accentueaza imediat dupa mese.


Posibile complicatii ale gastritei: ulcer, sangerari sau perforatie gastrica, ulcer duodenal, risc crescut de cancer la stomac.


Tratamente cu remedii vegetale:

• Amestecati in parti egale musetel, menta, coada-soricelului si lemn-dulce, la care adaugati una din urmatoarele plante: valeriana, radacina de nalba-mare, seminte de fenicul, ovaz, frunze si flori de nalba, roinita. Beti in cursul zilei (independent de mese) 3 cani cu ceai din aceasta combinatie de plante.
• La gastrita este prioritara protectia mucoasei. Mucilagiile din semintele de in va pot fi de mare folos. De 2 ori pe zi, turnati o cana de apa calda peste 1 lingura cu seminte de in macinate mai mare sau zdrobite intr-un mojar si lasati-le cam o ora sa se umfle. Apoi strecurati si beti apa.

De la farmacie. Un preparat care combate eficient arsurile la stomac si protejeaza mucoasa este NeoBianacid (producator: firma italiana Aboca). Comprimatele mari, masticabile, contin extracte de nalba de padure, musetel, nalba-mare, lemn-dulce si un adaos de minerale. Aceasta formula, ce combina plante si minerale, are caracteristici foarte asemanatoare cu ale mucusului.






Recomandari suplimentare:

• In situatia unei gastrite acute, care se accentueaza pe nepregatite in vacanta, ar trebui sa evitati toate alimentele acre, foarte grase, dulci sau reci. Multumiti-va cu o hrana usoara: iaurt natural, fructe mai putin acide (mere cu pulpa fainoasa, banane, pepeni), orez, paine de secara.
• In locul celor trei mese principale, care incarca prea mult stomacul, mancati cate putin, de mai multe ori pe zi.
• Renuntati cel putin pentru o perioada la cafea, alcool si tigari.
• „Terapia cu rostogolire” este o metoda simpla, prin care toata suprafata interioara a stomacului vine in contact cu ceaiul medicinal. Pregatiti-va dimineata o cana cu infuzie din flori de musetel. Beti ceaiul si dupa aceea culcati-va cate 5 minute, mai intai pe spate, apoi pe partea dreapta, pe cea stanga si pe burta. La sfarsit ramaneti inca 15 minute intinsi, eventual cu o buiota cu apa calda si acoperiti cu o patura calduroasa. Repetati procedura seara si continuati astfel timp de doua saptamani.

Bibliografie: Asul verde. Sursa imagine: reginamaria.ro

 

Vara, in anotimpul vacantei, cea mai amenintata parte a corpului nostru este stomacul. Libertatea pe care o traim cu nesat se transforma, adesea, in senzatia ca pana si-n farfurie ne putem permite orice. Asa apar nesuferitele tulburari digestive care, netratate la vreme, se pot transforma in boli.

Gastroenterita, cunoscuta si sub denumirea de gripa intestinala, consta intr-o inflamare a mucoaselor stomacului si intestinului subtire. In rare cazuri, este afectat si colonul. Cand boala a fost provocata de toxinele prezente in alimentele ingerate, medicul va pune diagnosticul de toxiinfectie alimentara. Insa la originea ei se pot afla si virusi, bacterii sau chiar paraziti.






Dintre bacteriile care pot declansa aceasta afectiune, trebuie mentionate salmonella (luata din carne, oua sau lactate), shigella, colibacilii (din carne sau lapte) si stafilococii. Perioada de incubatie dintre contaminare si aparitia primelor simptome, cum sunt diareea si vomismentele, nu dureaza de obicei mai mult de cateva ore.

O a doua cale de transmitere a bolii o reprezinta contactul cu diverse obiecte care au trecut prin multe maini ori au fost atinse mai inainte de persoane deja infectate, asa cum se intampla adeseori in locatiile de vacanta. Iata cateva exemple: toaletele (in primul rand cele publice), clantele usilor, banii, telefonul mobil (specialistii ne incredinteaza ca ecranul tactil al telefonului ar avea o incarcatura microbiana mai mare decat vasul de toaleta si de aceea ar fi indicat sa-l curatati zilnic cu un servetel antibacterian).

Cand igiena mainilor este deficitara, microorganismele au posibilitatea de a patrunde in organism odata cu hrana, raspandindu-se rapid. In tarile cu clima foarte calda, exista pericolul ca agentii patogeni sa se afle in apa de baut sau in alimentele care nu au fost ambalate sau congelate, unde se inmultesc masiv.






Adesea, gastroenterita se vindeca fara a da nastere la complicatii. Insa atunci cand diareea se asociaza cu varsaturi, se ajunge de regula la o pierdere importanta de lichid si de minerale.


Simptomele gastroenteritei:

O diaree acuta, aparuta brusc, spasme si zgomote intestinale, crampe abdominale, greata, varsaturi, lipsa poftei de mancare, dureri musculare, senzatie de slabiciune extrema si o alterare vizibila a starii generale.


Prezentarea la medic:

Este obligatorie pentru sugari, copiii mici si persoanele in varsta. De asemenea, in cazul cand diareea sau varsaturile dureaza mai mult de o zi (provocand astfel o pierdere mare de lichid) si cand starea de epuizare fizica devine ingrijoratoare.






Posibile complicatii ale gastroenteritei:

Aparitia urmelor de sange in scaun, deshidratarea, hipoglicemia, insuficienta renala, colapsul organelor interne determinat de faptul ca pierderea de lichid reduce cantitatea de sange din corp, ceea ce face ca organele sa fie mai slab alimentate si oxigenate.


Tratamente cu remedii vegetale:

• Combinati in parti egale urmatoarele plante: musetel, turita-mare, menta, scortisoara si inca una, la alegere, dintre cretisoara, frunze de mur, coada-racului si frunze de afin. Beti de 3 ori pe zi cate o cana cu ceai preparat din acest amestec, cu aproximativ jumatate de ora inainte de masa. Va va linisti stomacul.
• Introduceti in meniul dumneavoastra zilnic fructe proaspete de papaya.
• In completare, intre mese, infuzati timp de 10 minute intr-un ibric cu apa clocotita putin ghimbir proaspat ras si beti ceaiul neindulcit. Totodata, va puteti condimenta cu ghimbir supele, sosurile sau tocanitele.
• Luati de 3 ori pe zi o tinctura de sclipeti sau scoarta de stejar: cate 10 picaturi, cam la o ora dupa masa.

De la farmacie: Carbunele vegetal activ este un remediu foarte bun in gastroenterita. El absoarbe toxinele si gazele din intestin si calmeaza crampele abdominale. Se gaseste sub forma de pulbere, tablete sau capsule.






Recomandari suplimentare:

• Repaos la pat.
• Un consum cat mai mare de lichide: infuzii de plante, nu foarte concentrate si neindulcite, ceai negru, apa plata. Este deosebit de important pentru bebelusi, copiii mici si persoanele in varsta, la care organismul tinde sa se deshidrateze repede.
• Mancati regulat, pentru a va mentine balanta normala de minerale si vitamine si a va procura energia de care aveti nevoie. Cele mai indicate sunt painea prajita, bananele, merele rase, orezul si supele de legume.
• Dupa ce ati fost la toaleta, spalati-va foarte bine mainile, inclusiv palmele si spatiile dintre degete.
• Gastroenterita se declanseaza adesea in timpul calatoriilor dincolo de hotare, fiindca sistemul nostru imunitar nu dispune de o strategie de combatere a germenilor necunoscuti. Luati zilnic tinctura de propolis picurata pe paine. Distruge agentii patogeni din stomac.

Cititi si: Cum diferentiem indigestia de intoxicatia alimentara?


Cum va protejati contra infectiei cu salmonella?

• Tineti permanent la rece alimentele nepreparate termic, ca pestele, carnea, ouale, inghetata, deserturile, torturile cu frisca. Mergeti la cumparaturi cu o sacosa frigorifica. Daca va pregatiti de un gratar la iarba verde, ganditi-va din vreme la o modalitate de racire pentru maioneza si alte preparate sensibile, sau luati cu dumneavoastra sosuri fara lapte si ou.
• Gatiti carnea, puiul si pestele la temperaturi suficient de ridicate. Salmonella moare abia de la 70°C in sus.
• Procurati-va oua bio (si, desigur, cat mai proaspete), deoarece pe ele nu exista in general germeni rezistenti la antibiotice. Ouale pentru micul dejun se fierb minimum 7 minute, iar in lunile de vara este mai prudent sa prajiti ochiurile pe ambele parti.
• Renuntati la retetele cu oua crude, cum sunt maioneza sau crema tiramisu.
• Suprafetele de lucru, cutitul si aparatele din bucatarie trebuie spalate imediat cu apa fierbinte si detergent, dupa ce au venit in contact cu carnea cruda sau pestele.
• Aruncati apa in care ati dezghetat alimentele congelate si spalati vasul cu apa fierbinte.

Bibliografie: Asul Verde. Foto: Sfat naturist.

 

Emotiile sunt un ingredient foarte important al vietii noastre. Creierul si-a dezvoltat capacitatea de a percepe si genera emotii pentru ca acestea sunt in primul rand esentiale pentru supravietuirea individului si a speciei.

Prin urmare, o parte importanta a creierului uman este dedicata procesarii emotiilor, ca de exemplu structuri specifice ale lobilor frontal si temporal. Abilitatea de autoreglare emotionala (self regulation) este definita ca initierea, inhibarea si modularea emotiilor si a comportamentelor asociate acestora pentru a raspunde solicitarilor interne si externe intr-o maniera acceptabila social, suficient de flexibila pentru a permite atat spontaneitate in reactii cat si amanarea reactiilor atunci cand nu sunt potrivite situatiei. Aceasta abilitate afecteaza modul in care relationam cu ceilalti, conformarea la normele de convietuire in grup si felul in care suntem perceputi si judecati de cei cu care interactionam.






Putem influenta modul in care ne gestionam emotiile?

Desi exista o componenta genetica temperamentala extrem de importanta, formarea abilitatii de autoreglare emotionala incepe inca din primii ani de viata si se consolideaza pe parcursul micii copilarii, fiind sensibila la modelarea de catre factorii de mediu (exemplu: stilul parental, educatie). Mai mult, studiile arata ca modul in care reactionam la emotii se schimba pe tot parcursul vietii si capacitatea de autoreglare emotionala poate fi educata prin terapii specifice.


Cum ne afecteaza emotiile?

Gestionarea gresita a emotiilor puternice, cu precadere a celor negative (frica, furie, ura, tristete etc.) poate determina atat boli fizice (somatizari) cat si psihice. Anxietatea, depresia, tulburarile de comportament alimentar (anorexie, bulimie) si, in general, tulburarile afective si de comportament, au la baza fie emotii reprimate, negate, neexprimate (tulburari de internalizare) fie emotii exprimate inadecvat (tulburari de externalizare).






Cum ne putem controla emotiile?

Una dintre cele mai eficiente metode de a prelua controlul asupra emotiilor noastre este terapia cognitiv-comportamentala, dar sunt foarte eficiente si alte practici terapeutice de tip yoga sau mindfulness. Practicarea unui sport si un stil de viata disciplinat ajuta, de asemenea, la controlul emotiilor. Exprimarea emotiilor puternice, fie pozitive sau negative, prin miscare (dans, sport), arta (pictura, sculptura etc.), muzica este o metoda eficienta de consumare a acestora intr-un mod tolerabil atat pentru individ cat si pentru societate.

Expert: Monica Bolocan, psiholog clinician specialist (Clinica Neuroaxis, https://www.neuroaxis.ro). Sursa imagine: personalitatealfa.com

 

Multi dintre pacientii care ajung pe scaunul unui medic stomatolog cu dureri, vor discuta cu acesta mai devreme sau mai tarziu despre nervul unuia sau al mai multor dinti. Prezenta nervului este sinonima in credinta populara cu durerea, astfel: exista nerv, dintele mai poata sa doara. Totusi, care este adevarul si cand se scoate, de fapt, nervul unui dinte?


Ce este nervul unui dinte?

Nervul este o formatiune care, impreuna cu vasele sanguine dentare, formeaza pulpa dentara, adica partea vie a dintelui. Pulpa dintelui este cea care mentine structura functionala a dintelui. Nervul este ferit de mediul extern prin straturile dintelui, smaltul si dentina.






Care dinti au nervi?

Toti dintii si toate maselele au nervi, chiar si cei de lapte. In functie de localizarea dintelui, acesta poate avea unul, doua sau mai multe canale, asadar unul, doi sau mai multi nervi. In general, dintii frontali prezinta unul sau doua canale, iar molarii au trei sau patru canale.

In anumite situatii, este necesara scoaterea nervului. Medicii stomatologi recomanda scoaterea nervului in momentul in care caria a ajuns la nerv. Nervul trebuie scos daca exista inflamatii ale nervului si pacientul se prezinta la medicul dentist cu dureri sau in cazul in care la varful radacinii se acumuleaza bacterii. Daca nu se scoate nervul, durerea nu va ceda, nervul va muri in timp, iar resturile de nerv mort vor ramane in dinte si se vor infecta, provocand aparitia gangrenei.


Doare scoaterea nervului?

Procedura, efectuata de cele mai multe ori intr-o singura sedinta, este cunoscuta sub denumirea de tratament endodontic si se face sub anestezie locala. Dupa tratamentul de canal, timp de 7-10 zile exista posibilitatea sa apara un disconfort din cauza solutiilor foarte concentrate utilizate. Acest disconfort nu apare la fiecare pacient in parte, insa, se vor prescrie antiinflamatoare pentru a evita orice neplacere.

Asadar, pentru a vedea daca este nevoie ca nervul unui dinte sa fie scos, pacientii trebuie sa discute cu un medic stomatolog care le va face o radiografie dentara si apoi vor decide daca si cum poate fi salvat dintele bolnav.






Cum se efectueaza manopera de scoatere a nervului?

Manopera se realizeaza cu ajutorul microscopului dentar. Tratamentul mecanic se efectueaza cu ace manuale si ace rotative, iar obturatia canalului se face cu un material termoplastic numit gutaperca. In cazul in care dintele este foarte distrus coronar se pune un pivot fie de fibra de sticla, fie metalic pentru a se reconstrui coroana. Dupa tratamentul endodontic se recomanda ca dintele sa fie acoperit cu o coroana protetica.

Expert: Dr. Ana-Maria Flaugiu, medic stomatolog. Sursa imagine: blog.oralix.ro

 

Barba popii (Filipendula ulmaria) este o planta care creste pe marginea apelor, prefera solurile umede si zonele mlastinoase. Mai este cunoscuta si sub denumirea de barba caprei, cretusca, aglica, teisor sau pepenica.

Tulpina plantei are reflexii rosiatice, poate atinge un metru, iar florile sunt albe, grupte in forma de buchet, la capatul tulpinii. Planta creste in Europa, partial in Asia si America de Nord. In scop terapeutic se folosesc atat partile aeriene ale plantei, recoltate la inceputul infloririi, cat si radacinile, care se recolteaza toamna. Frunzele de barba popii au miros ca de migdale.






Planta contine flavonoide, glicozide fenolice, cuercetina, hipericina, avicularin, gaulterozida, hesperina, spireina, avicularina, vanilina, heliotropina, taninuri, salicilati (acid salicilic), uleiuri volatile si minerale.

Barba popii este indicata in afectiunile reumatismale si guta, iar pentru actiunea diuretica poate fi folosita in curele de detoxifiere, calmarea crizelor de sciatica, retentia hidrica cu edeme ale membrelor inferioare (impreuna cu ceaiul de coada calului), dar combate si raceala si gripa, infectiile cailor respiratorii superioare (faringo-amigdalita, rinofaringita), hiperaciditatea gastrica, ulcerul gastroduodenal sau sindroamele febrile (pentru scaderea febrei).

Infuzia de flori de barba popii

• 1 lingura de flori uscate
• 250 ml de apa clocotita

Planta se lasa la infuzat pentru circa un minut, apoi se strecoara si se beau 2-3 cani/zi. In caz de raceala si gripa se poate face amestec din mai multe plante (soc, musetel, roinita, busuioc, podbal si barba popii) pentru stimularea raspunsului autoimun. Se poate folosi in diverse amestecuri de plante cu actiune similara: scoarta de salcie alba, soc, plopul negru, nalba mare, telina.






Infuzia concentrata de frunze de barba popii ajuta la tratarea gingivitelor si a inflamatiilor de la nivelul cavitatii bucale. Gargara cu infuzie concentrata de barba popii (2-3 linguri la o cana cu apa) impiedica sangerarile gingivale si reduce inflamatia.

Alt remediu pe baza de barba popii

• Infuzie sau decoct din 1-3 g de radacina uscata si maruntita la 100 ml de apa

Se fierbe 15 minute, in cazul decoctului sau se lasa la infuzat 30-40 de minute. Se strecoara si se aplica comprese pe articulatiile reumatice dureroase.

Decoct de flori si frunze

• 500 g de planta
• 5 litri de apa rece

Planta se fierbe timp de 30 de minute, apoi lichidul se strecoara si se fac bai de sezut sau diverse bai locale pentru afectiuni precum: hemoroizi, celulita, edeme, afectiuni inflamatorii articulare, leucoree, endometrite, anexite, etc. Se pot aplica comprese pe zonele respective pentru dermatoze si plagi. Sub forma de inhalatii sau gargara, decoctul de barba popii poate fi administrat in amigdalite, faringite, rinosinuzite.

Uleiul de barba popii

• 200 ml de ulei de masline extravirgin
• 200 g de flori si frunze uscate de planta

Amestecul se lasa la macerat pentru aproximativ 2 saptamani, dupa care se strecoara si se depoziteaza in recipiente speciale. Uleiul obtinut poate fi masat pe zonele afectate de reumatism si artrita. De asemenea, este util si pentru calmarea durerilor musculare si articulare la sportivi.

Tinctura de barba popii

• 200 g de flori proaspete
• 100 ml de alcool de 40°

Se lasa totul la macerat timp de 15 zile, langa o sursa de caldura. Dupa trecerea acestei perioade, lichidul obtinut se filtreaza si se pune la pastrat in sticle bine inchise. Se recomanda consumul a 30 de picaturi de tinctura pe zi, diluate cu putina apa.




Bibliografie: Magazinul verde. Foto: sanatate.bzi.ro

 

Ne-a raspuns la intrebari Dr. Serban Atanasiu, medic stomatolog cu specializare in implantologie, clinica Miko Dental.


Parodontoza este principala cauza de pierdere a dintilor. Care sunt simptomele pe care sa le urmarim?

Semnele si simptomele parodontopatiei, o boala inflamatorie care afecteaza gingiile si structurile de sprijin ale dintilor, pot sa para nesemnificative initial:

→ Sangerarea si inflamarea gingiilor; gingiile de un rosu sau violet purpuriu care se simt moi la atingere.






→ Retractia gingivala, radacinile dentare expuse, ceea ce face ca dintii sa para mai inalti.

→ Aparitia de spatii noi intre dinti; formarea de puroi intre dinti si gingii.

→ Respiratia urat mirositoare.

→ Durere in timp ce mestecam si sensibilitate crescuta la cald si rece.

Intr-o faza finala, cand dintii isi schimba pozitia, se ajunge la mobilitatea si pierderea acestora.


Care sunt cauzele?

Cauza principala de producere a parodontopatiei o reprezinta bacteriile localizate la limita dintre gingie si dinte (placa dentara), care, in anumite conditii (igiena orala precara, fumat, diabet, stres, imunitate scazuta, predispozitie genetica etc.) incep sa se inmulteasca si sa se infiltreze in jurul dintelui, intre gingie si radacina dintelui, provocand distrugerea oaselor, iar dintii incep sa se miste.


De la ce varsta exista riscul sa se instaleze boala?

Predispozitia genetica fiind una dintre cauzele bolii, aceasta poate aparea in anumite cazuri chiar si la pubertate. Se intalneste des la pacienti peste 30 de ani si cea mai mare incidenta este la persoanele peste 60 de ani.






In ce consta o igiena orala completa? De unde stim daca ne spalam pe dinti corect?

O igiena orala completa presupune periatul corect al dintilor de minimum doua ori pe zi, folosirea atei dentare cel putin o data pe zi, folosirea apei de gura sau folosirea periilor interdentare.

Alegerea unei periute bune de dinti este importanta pentru periaj, care trebuie facut prin scurte miscari circulare pe fiecare dinte, atat pe partea din fata, cat si din spate, nu foarte energic, pentru a nu indeparta gingiile.

De asemenea si limba trebuie periata usor pentru a elimina bacteriile care cauzeaza mirosuri neplacute. Periuta de dinti ar trebui inlocuita la fiecare trei luni.


Periutele electrice sunt mai eficiente pentru eliminarea bacteriilor decat cele clasice?

Atat periutele de dinti electrice, cat si cele manuale sunt eficiente pentru inlaturarea placii bacteriene care cauzeaza cariile. Anumite studii au aratat ca periutele de dinti electrice reduc mai mult placa si par a functiona mai bine.


Odata diagnosticata, boala parodontala se poate vindeca?

Scopul principal al tratamentului acestei boli il reprezinta curatarea bacteriilor din buzunarele din jurul dintilor si prevenirea distrugerii ulterioare a oaselor si tesuturilor. Este important ca placa si calculul sa fie eliminate pentru a restabili sanatatea parodontiului.

Ca tratamente medicamentoase, se prescriu clatirea antimicrobiana a gurii cu clorhexidina, gelul antibiotic cu doxiciclina sau antibiotice orale.

Parodontopatita este o boala inflamatorie cronica. Daca nu se mentine o buna igiena orala, aceasta va recidiva. Astfel, este foarte importanta mentinerea unei igiene orale impecabile. Daca o buna igiena orala si tratamentele non-chirurgicale nu sunt eficiente, poate fi necesara interventia chirurgicala.






Multi pacienti nu apeleaza la implant dentar pentru ca este costisitor. De ce este, totusi, necesar sa inlocuim un dinte lipsa?

Edentatia (lipsa unui dinte indiferent de cauze: starea congenitala, ranirea, boala parodontala sau deteriorarea) are in timp si alte efecte. Apar modificari in cavitatea bucala: dintii alaturati, osul maxilarului si articulatia maxilarului sunt afectate de perioada in care locul ramane gol.

Dintii adiacenti se pot deplasa si pot acoperi spatiul gol. Aceasta schimbare determina modificari ale distantei dintre dinti, ducand la probleme de ocluzie. Iar in jurul dintelui pierdut osul se resoarbe, ceea ce poate reduce sansele unei viitoare restaurari.


Implantul dentar rezista o viata?

Implantul dentar reprezinta o varianta excelenta si de lunga durata pentru inlocuirea unuia sau a mai multor dinti. In functie de materialul din care este fabricat (titan) si de modul in care este integrat in os, un implant poate avea o longevitate incredibila.

Daca este intretinut corespunzator cu periaj adecvat si folosirea atei dentare, implantul in sine poate dura o viata, presupunand ca pacientul face controale dentare regulate de doua ori pe an.

Cu toate acestea, o coroana este de asteptat sa dureze aproximativ 10-15 ani inainte ca uzura normala sa determine inlocuirea ei. Implanturile din partea din spate a gurii sunt solicitate mai mult la masticatie, ceea ce in timp duce la o slabire a lor.


Bibliografie: Sanatatea de azi. Imagine: garbo.ro

 

Histamina este o substanta chimica produsa de organism, care se regaseste in circulatia sanguina, dar care se afla si in majoritatea alimentelor. Histamina din alimentatie este rapid degradata in organism de catre o enzima specifica denumita DiAminOxidaza (DAO), care este sintetizata de intestinul subtire.

Intoleranta permanenta la histamina

Apare atunci cand histamina din organism creste din cauza deficitului enzimei DAO (simptomele devin permanente, cronice) sau cresterii aportului de histamina (intoleranta temporara).

Simptomele intolerantei la histamina sunt nespecifice, complexe si pot afecta aproape orice organ sau sistem.






Cele mai frecvente manifestari ale intolerantei la histamina sunt: mancarimi ale pielii, eczeme, eritem facial (inrosirea fetei), eruptii cutanate, greturi, varsaturi, diaree, hipersecretie nazala, dificultati de respiratie, atacuri pseudoastmatice, dureri de cap, migrena, hipotensiune, ameteli, palpitatii, transpiratie excesiva, senzatie de supraincalzire, tulburari de somn, senzatie de oboseala, tulburari de comportament, edeme (pleoape si pleoape umflate).

Alimentele bogate in histamina sunt cele care sufera un proces de maturare, prelucrare sau fermentare: vin rosu, lactate si branzeturi fermentate, conserve, produse marinate, etc. Intoleranta la histamina poate fi declansata si de alimentele care contin alte amine (tiramina, feniletilamina, serotonina, putresceina): ciocolata, citricele si nucile.

Intoleranta la histamina este numita si „falsa alergie”, putand sa semene ca manifestari cu alergia, dar, in cazul intolerantei la histamina, tratamentul antialergic atenueaza foarte putin simptomele.

Diagnosticul intolerantei la histamina se pune pe baza analizelor de laborator (activitatea DAO si histaminei in sange) si tesutului de provocare la histamina (sub supraveghere medicala). Nu se recomanda testarea cutanata a alergenilor si nici testarea anticorpilor IgE, nefiind o tulburare imuna. Tratamentul intolerantei permanente la histamina este reprezentat de substitutia enzimei DAO.

Intoleranta temporara la histamina

Apare dupa consumul de alcool sau dupa administrarea anumitor medicamente.

Simptomele prezente sunt: cefaleea (durere de cap), vertijul, ametelile, pierderea apetitului. Blocarea enzimei DAO este temporara si se remediaza prin eliminarea factorilor declansatori.